Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.379 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 10 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Gheorghe Popa în Dosarul nr. 8.409/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 599D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 600D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicatã de Nicolae Costicã în Dosarul nr. 8.411/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 599D/2011 şi nr. 660D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 600D/2011 la Dosarul nr. 599D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 8.411/30/2010 şi nr. 8.409/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicatã de Gheorghe Popa şi Nicolae Costicã cu prilejul soluţionãrii unor acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã, în esenţã, cã dreptul la pensie, drept fundamental, este preconstituit încã din perioada activã a vieţii individului, prin contribuţia la sistemul asigurãrilor sociale de stat. Corelativ, statul este obligat ca, în perioada pasivã a vieţii asiguratului, sã plãteascã o pensie al cãrei cuantum se stabileşte în funcţie de legislaţia în vigoare la momentul ieşirii la pensie. Astfel, dreptul la pensie reprezintã o creanţã asupra statului, fiind un "bun" în sensul stabilit de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Recalcularea pensiilor speciale constituie, prin urmare, o încãlcare a dreptului de proprietate, dar şi a principiului neretroactivitãţii legii civile. În acest sens, invocã cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 57/2006 şi Decizia nr. 120/2007, referitor la interdicţia legiuitorului de a afecta cuantumul pensiilor aflate în platã. De asemenea, considerã cã cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 873/2010, referitor la statutul special al magistraţilor, sunt aplicabile şi în privinţa personalului auxiliar din justiţie, care are aceleaşi obligaţii şi interdicţii ca magistraţii.
Tribunalul Timiş - Secţia civilã aratã cã nu îşi poate exprima opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât numai Curtea Constituţionalã are competenţa de a stabili conformitatea dispoziţiilor de lege cu textele constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cãrora, "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmãtoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: [...] g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilã."
Autorii excepţiei considerã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) referitor la tratatele ratificate de Parlament, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeanã. De asemenea, invocã încãlcarea dreptului la pensie, dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivitãţii legii civile, drepturi consacrate de art. 47 alin. (2), art. 44 şi art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia nu indicã dispoziţiile din tratatele internaţionale pretins a fi încãlcate. Or, Curtea nu are competenţa de a formula propriile critici, la care, ulterior, sã şi rãspundã. Astfel, o enumerare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la tratatele internaţionale la care România este parte nu echivaleazã cu o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, nefiind respectate exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Cât priveşte critica referitoare la încãlcare dreptului la pensie, a dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivitãţii legii civile, Curtea observã cã aceste aspecte au mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut cã "pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementatã printr-o lege specialã, are douã componente, şi anume pensia contributivã şi un supliment din partea statului. Partea contributivã a pensiei de serviciu se suportã din bugetul asigurãrilor sociale de stat, pe când partea care depãşeşte acest cuantum se suportã din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurãrilor sociale şi nu se subsumeazã dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie". De asemenea, Curtea a arãtat cã "în conceptul de «drepturi câştigate» pot intra doar prestaţiile deja realizate pânã la intrarea în vigoare a noii reglementãri. Prin urmare, numai dacã legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încãlcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie."
Având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cât priveşte incidenţa în cauzã a considerentelor deciziei amintite referitoare la statutul specific al magistraţilor, Curtea constatã cã, deşi ţinut de obligaţii şi interdicţii asemãnãtoare acestora, personalul auxiliar din justiţie are un statut diferit de cel al magistraţilor. Astfel, deşi ambele categorii profesionale sunt dedicate înfãptuirii justiţiei, rolul lor este, în mod evident, diferit, doar judecãtorii fiind aceia care au rolul de "a spune dreptul". De asemenea, procurorii sunt cei chemaţi ca, în procesul de înfãptuire a justiţiei, sã apere interesele generale, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. Cât priveşte personalul auxiliar, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, aratã cã, "În înfãptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti constituie un sprijin pentru judecãtori şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectã a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfãşurare a întregii activitãţi a instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor de pe lângã acestea".
În plus, Curtea reţine cã independenţa judecãtorilor, respectiv imparţialitatea procurorilor se bucurã de o consacrare constituţionalã în art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituţia nu are astfel de prevederi. Incontestabil, toate categoriile de pensii speciale la care se referã Legea nr. 119/2010 au fost justificate de împrejurãri deosebite ţinând de statutul şi activitatea desfãşuratã de persoanele beneficiare. Cu toate acestea, Curtea, prin Decizia nr. 873/2010, a reţinut doar neconstituţionalitatea dispoziţiilor referitoare la magistraţi, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituţional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Gheorghe Popa şi Nicolae Costicã în dosarele nr. 8.409/30/2010 şi nr. 8.411/30/2010 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Who do YOU think is more funnier in today's age for the New Comer's, coming about !Is it still Fred or how about, Charlie ?Interested ? Click my name to find out and if your interested, give me your fecehadk!Tbanks !
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
