Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.378 din 26 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7-10 si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 21 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Filitaş Vulcan în Dosarul nr. 2.571/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic. Se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului pãrţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii. Acesta solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând bogata jurisprudenţã în materie prin care Curtea Constituţionalã a constatat conformitatea textelor de lege criticate cu dispoziţiile constituţionale invocate şi a reţinut cã scopul ordonanţei de urgenţã îl reprezintã deconspirarea Securitãţii prin consemnare publicã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei deja existente în acest domeniu.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.571/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia a fost ridicatã de Filitaş Vulcan într-o cauzã privind soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate promoveazã rãspunderea moralã, juridicã şi mai cu seamã rãspunderea politicã prin discriminarea negativã pe criteriul "trecutului ocupaţional" a persoanelor care au desfãşurat o activitate legalã într-un anumit context politic. Prin puterile atribuite de lege Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, acesta reprezintã, în fapt, o "putere judecãtoreascã paralelã", cu o activitate jurisdicţionalã distinctã şi prealabilã, care reglementeazã şi influenţeazã raporturi juridice, generând condamnãri sub aspectul moralei civice cetãţeneşti şi al restrângerii unor drepturi fundamentale. Procedura specificã activitãţii sale încalcã însã principiul contradictorialitãţii şi dreptul la apãrare, în sensul de a fi asistat de un avocat, iar faptul cã "notele de constatare" întocmite de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii sunt publicate pe pagina de internet înainte ca acţiunea în constatare promovatã de cãtre aceeaşi instituţie sã fie soluţionatã de curtea de apel afecteazã, de pildã, dreptul de a fi ales al persoanei calificate drept "colaborator al securitãţii". Mai mult, aceste note de constatare au caracterul unor adevãrate hotãrâri judecãtoreşti, deşi nu se bazeazã pe anchete şi probe care sã ducã la stabilirea vinovãţiei în urma aflãrii adevãrului. Acţiunea în constatare nu infirmã caracterul jurisdicţional al activitãţii desfãşurate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, în contradicţie cu principiul separãrii şi echilibrului puterilor şi al înfãptuirii justiţiei. Se mai aratã, totodatã, cã prevederile criticate conservã în continuare elementele ce au determinat declararea ca fiind neconstituţionalã, prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2008, a <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate nefiind în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum au fost modificate şi completate prin <>art. I pct. 3, 14, 15 şi 16 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 2 lit. a): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) lucrãtor al Securitãţii - orice persoanã care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securitãţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfãşurat activitãţi prin care a suprimat sau a îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului.";
- Art. 7: "(1) În baza verificãrilor prevãzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notã de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii.
(2) Nota de constatare se înainteazã Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, însoţitã de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
(3) Nota de constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde existã, ale persoanei verificate, perioada activitãţii în cadrul Securitãţii sau a colaborãrii cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi lista documentelor pe baza cãrora a fost emisã.";
- Art. 8: "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii ia în discuţie nota de constatare şi, dupã caz:
a) aprobã nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia;
b) infirmã nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care sã rezulte cã persoana verificatã nu a avut calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia.";
- Art. 9: "În cazul în care din nota de constatare rezultã cã nu existã date sau documente privind calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens.";
- Art. 10: "(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se comunicã persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificãrii la cerere, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
(2) Adeverinţele prevãzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publicã de îndatã pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de cãtre orice persoanã interesatã, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";
- Art. 13: "(1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este autoritate administrativã autonomã cu personalitate juridicã, instituţie publicã finanţatã integral de la bugetul de stat, aflatã sub controlul Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii prezintã rapoarte.
(2) Sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este în municipiul Bucureşti.
(3) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii funcţioneazã la nivel naţional, ca structurã unicã.
(4) Bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se aprobã în condiţiile legislaţiei privind finanţele publice.".
Textele din Constituţie invocate de autorul excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (2) şi (3) referitoare la neîngrãdirea prin lege a dreptului de acces liber la justiţie, respectiv la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 pct. 11 care consacrã prezumţia de nevinovãţie, art. 24 - Dreptul la apãrare, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 - Înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 - Instanţele judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în numeroase rânduri, instanţa de contencios constituţional constatând conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale invocate şi în prezenta cauzã.
Astfel, în bogata sa jurisprudenţã în materie, Curtea a reţinut cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 opereazã o modificare substanţialã a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucrãtoare ale Securitãţii" faţã de <>Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declaratã neconstituţionalã prin <>Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, şi realizeazã o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securitãţii sã fie supuse controlului instanţelor de judecatã.
Curtea a observat cã, în prezent, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte deconspirarea prin consemnarea publicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã.
Pronunţându-se cu privire la critica referitoare la nesocotirea principiului separaţiei puterilor în stat, Curtea a constatat cã nu existã o imixtiune a puterii executive în atribuţiile puterii judecãtoreşti, iar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã sã confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii rolul de instanţã extraordinarã.
Totodatã, Curtea a reţinut cã dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, pãrţile având posibilitatea de a uza, în faţa instanţei judecãtoreşti, de toate garanţiile prevãzute de legea procesual civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovãţie, Curtea a statuat cã aceasta nu este aplicabilã procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008. În schimb, în soluţionarea acţiunilor în constatare sunt incidente dispoziţiile art. 1.169 din Codul civil, care prevãd cã "Cel ce face o propunere înaintea judecãţii trebuie sã o dovedeascã". Astfel, legea asigurã echilibrul procesual al pãrţilor în litigiu şi dã expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, acela al aflãrii adevãrului.
De asemenea, Curtea a constatat cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitãţii în drepturi, deoarece prevederile criticate nu instituie niciun privilegiu şi nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabile tuturor persoanelor cãrora acestea le sunt aplicabile.
Curtea a mai reţinut cã prevederile art. 2 lit. a) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoanã sã fie calificatã lucrãtor al Securitãţii, nu încalcã principiul constituţional al neretroactivitãţii legii civile, întrucât efectele atribuirii unei astfel de calitãţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrãrii în vigoare a reglementãrii legale.
Dintre deciziile pronunţate în acest sens de Curtea Constituţionalã pot fi amintite, cu titlu exemplificativ, <>Decizia nr. 1.476 din 10 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, sau <>Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010.
Întrucât în cauza de faţã nu au fost evidenţiate elemente noi, care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, îşi menţin valabilitatea atât soluţia de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, cât şi argumentele care au condus la pronunţarea acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Filitaş Vulcan în Dosarul nr. 2.571/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
