Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.378 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2, art. 38 alin. 4 si art. 42 alin. 1 din Codul familiei, precum si a celor ale art. 2, art. 6, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 23, art. 24 alin. (1), art. 31 si art. 38 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 16 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2, art. 38 alin. 4 şi art. 42 alin. 1 din Codul familiei, precum şi a celor ale art. 2, art. 6, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 23, art. 24 alin. (1), art. 31 şi art. 38 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicatã de Mihael-Cãtãlin Florea în Dosarul nr. 620/201/2010 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 467D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.483/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 620/201/2010, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2, art. 38 alin. 4 şi art. 42 alin. 1 din Codul familiei, precum şi a celor ale art. 2, art. 6, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 23, art. 24 alin. (1), art. 31 şi art. 38 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicatã de Mihael-Cãtãlin Florea într-o cauzã având ca obiect recursul formulat împotriva unei decizii civile pronunţate de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu Ionela-Raluca Florea şi Autoritatea tutelarã a Consiliului Local al comunei Moţãţei, judeţul Dolj.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în principal, cã prin conţinutul art. 1 alin. 2 din Codul familiei se pleacã de la o premisã de inegalitate a celor doi pãrinţi în faţa legii, dezavantajându-l în mod evident pe tatã, acest text fiind în mod evident neconstituţional. În ceea ce priveşte art. 38 alin. 4 din Codul familiei, apreciazã cã aceastã normã legalã este lipsitã de precizie şi claritate, ceea ce creeazã o situaţie de inaccesibilitate şi confuzii în interpretarea legii. Cu privire la art. 42 alin. 1 din Codul familiei, se susţine cã acesta cuprinde prevederi limitative, contrare art. 6 lit. h) şi art. 24 din Legea nr. 272/2004, în sensul cã restrânge posibilitatea ascultãrii copilului doar la cei care au împlinit vârsta de 10 ani, ceea ce încalcã dreptul la exprimare, la informare şi la opinia asupra intereselor personale ale unor copii sub aceastã vârstã, dar care au o înzestrare şi dezvoltare "spiritual-intelectivã" adecvate formulãrii unor opinii.
În sfârşit, autorul excepţiei considerã ca fiind neconstituţionale şi prevederile art. 23 şi art. 24 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, în mãsura în care nu stabilesc criterii clare de determinare a discernãmântului sau a gradului de maturitate cerute de lege pentru a putea fi ascultat copilul sau luate în considerare opiniile sale.
Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, iar textele de lege criticate nu aduc atingere normelor constituţionale invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. 2, art. 38 alin. 4 şi art. 42 alin. 1 din Codul familiei, precum şi cele ale art. 2, art. 6, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 23, art. 24 alin. (1), art. 31 şi art. 38 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care consacrã dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (1) privind libertatea individualã, art. 26 alin. (1) referitoare la viaţa intimã, familialã şi privatã, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 48 alin. (1) referitoare la familie, precum şi celor ale art. 49 alin. (1) privind protecţia copiilor şi a tinerilor.
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Codul familiei a fost abrogat prin art. 230 lit. m) din noul Cod civil - Legea nr. 287/2009, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.
Cu toate acestea, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat cã "se poate solicita controlul de constituţionalitate numai al acelor dispoziţii legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor, legi sau ordonanţe în ansamblu ori doar anumite reglementãri din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al constituţionalitãţii legii aplicabile în cauza dedusã judecãţii instanţei de fond, ca modalitate de acces la justiţie, implicã în mod necesar asigurarea posibilitãţii de a o utiliza pentru toţi cei care au un drept, un interes legitim, capacitate şi calitate procesualã. Condiţia ca dispoziţia legalã criticatã pentru neconstituţionalitate sã aibã legãturã cu soluţionarea cauzei este, evident, necesarã, dar şi suficientã".
În aceste condiţii, Curtea va analiza constituţionalitatea prevederilor legale cu care a fost sesizatã, întrucât acestea şi-au produs efectele faţã de autorul excepţiei, potrivit principiului tempus regit actum.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în concret, susţinerile autorului vizeazã deficienţe de reglementare a textelor de lege criticate, apreciind cã acestea sunt lipsite de precizie şi claritate, ceea ce creeazã o situaţie de inaccesibilitate şi confuzii de interpretare a legii.
Totodatã, apreciazã cã normele legale criticate cuprind prevederi limitative, în sensul cã restrâng posibilitatea ascultãrii copilului doar la cei care au împlinit vârsta de 10 ani, iar prevederile cuprinse în Legea nr. 272/2004 sunt neconstituţionale, în mãsura în care nu stabilesc criterii clare de determinare a discernãmântului sau gradului de maturitate a copilului pentru ca acesta sã fie ascultat şi sã fie luate în considerare opiniile sale.
Curtea observã cã autorul excepţiei este nemulţumit de soluţia legislativã existentã, iar critica de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulatã, are ca finalitate modificarea prevederilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
De altfel, analizând criticile formulate, Curtea observã cã titlul IV din cartea a II-a a noului Cod civil, intitulat "Autoritatea pãrinteascã", reglementeazã, în mare parte, unele din aspectele invocate de cãtre autorul excepţiei. De asemenea, prin art. 264 cuprins în titlul I din cartea a II-a al aceluiaşi cod se stipuleazã cã, în procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacã autoritatea competentã considerã cã acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei. Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi de a primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea aceasta, precum şi asupra consecinţelor oricãrei decizii care îl priveşte. Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul sãu de maturitate.
Aşa fiind, Curtea constatã cã prin noua reglementare a Codului civil îşi gãsesc rezolvare criticile autorului excepţiei.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2, art. 38 alin. 4 şi art. 42 alin. 1 din Codul familiei, precum şi a celor ale art. 2, art. 6, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 23, art. 24 alin. (1), art. 31 şi art. 38 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicatã de Mihael-Cãtãlin Florea în Dosarul nr. 620/201/2010 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
