Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.377 din 26 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 27 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Rãzvan Ion Leon Şeptilici Andrieş în Dosarul nr. 7.429/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formeazã obiectul Dosarului nr. 987D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic. Se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 992D/2010 şi nr. 994D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Gheorghe Huluţã şi Dumitru Ionescu în dosarele nr. 6.376/2/2009 şi, respectiv, nr. 8.161/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde domnul Gheorghe Huluţã, constatându-se lipsa celuilalt autor al excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. De asemenea, şi în aceste dosare rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze. Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 992D/2010 şi nr. 994D/2010 la Dosarul nr. 987D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul pãrţilor.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate ce formeazã obiectul Dosarului nr. 992D/2010 solicitã admiterea acesteia, pentru motivele prezentate în notele scrise aflate la dosarul cauzei.
Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Aratã cã, în opinia sa, actul normativ criticat nu afecteazã regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi nici drepturi sau libertãţi prevãzute de Legea fundamentalã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã nu se justificã reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 24 februarie 2010, 25 martie 2010 şi 10 martie 2010, pronunţate în dosarele nr. 7.429/2/2009, nr. 6.376/2/2009 şi nr. 8.161/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia a fost ridicatã de Rãzvan Ion Leon Şeptilici Andrieş, Gheorghe Huluţã şi, respectiv, Dumitru Ionescu în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.
În motivãrile excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã ordonanţa criticatã este neconstituţionalã întrucât afecteazã drepturi şi libertãţi fundamentale prevãzute în Constituţie. În acest sens, se aratã cã în cursul procedurii desfãşurate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, încãlcându-li-se astfel dreptul la apãrare. De asemenea, se precizeazã cã, prin confuzia introdusã între funcţia de anchetã şi cea de judecatã exercitate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ordonanţa de urgenţã contravine principiilor de drept în conformitate cu care justiţia trebuie sã fie imparţialã, iar procesul trebuie sã fie echitabil. Or, imparţialitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii poate fi pusã la îndoialã, iar dezbaterile nu se bucurã de publicitate şi contradictorialitate. Totodatã, se aratã cã la data emiterii ordonanţei de urgenţã nu exista o situaţie extraordinarã a cãrei reglementare sã nu poatã fi amânatã, iar Guvernul nu a motivat urgenţa cu care aceasta a fost emisã "decât printr-o exprimare alambicatã, lipsitã de o coerenţã cu valoare juridicã". Se mai susţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisã cu încãlcarea art. 108 alin. (3) din Constituţie. În acest sens, se precizeazã cã "încãlcarea constã în aceea cã la baza <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu stã o lege de abilitare, ci Constituţia României, în concret art. 115 alin. (4)", or, "Constituţia nu este o lege specialã de abilitare şi nu poate fi asimilatã acesteia". Se mai susţine cã sunt nesocotite şi prevederile art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât hotãrârile judecãtoreşti se pronunţã "în numele legii şi nicidecum în numele ordonanţei". În opinia unuia dintre autorii excepţiei, art. 8 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din ordonanţa de urgenţã contravin art. 58 alin. (1) din Legea fundamentalã, întrucât, prin posibilitatea datã Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de a introduce acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor sau de colaborator al Securitãţii, acesta se subrogã instituţiei Avocatului Poporului, creatã special pentru apãrarea drepturilor şi libertãţilor persoanelor fizice. Prin stabilirea competenţei exclusive a Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în ce priveşte soluţionarea acestei acţiuni se creeazã o inegalitate de tratament juridic, ca urmare a imposibilitãţii persoanei verificate de a-şi exercita dreptul la apãrare la o instanţã de judecatã apropiatã de domiciliul sãu.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, neputându-se reţine criticile formulate de autorii acesteia.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 293/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, actul normativ criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 16 care consacrã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 21 alin. (1) şi (2) care prevede dreptul de acces liber la justiţie, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului, art. 108 alin. (3) care stabileşte cã ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 115 alin. (4) şi (6) care reglementeazã condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã, art. 124 alin. (1) şi (3) potrivit cãruia justiţia se înfãptuieşte în numele legii, iar judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii şi art. 126 referitor la instanţele judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã şi din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, Curtea a reţinut cã ordonanţa de urgenţã criticatã nu reglementeazã în domeniul drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, iar prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, instanţa de contencios constituţional a constatat cã, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, potrivit <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, nu se poate reţine încãlcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura de judecatã respectã principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apãrare, pãrţile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesual civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. Cu privire la critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalitãţii în faţa legii ca urmare a stabilirii competenţei exclusive a Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte soluţionarea acestei acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, Curtea Constituţionalã a reţinut, prin <>Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, cã este neîntemeiatã, întrucât norma criticatã se aplicã tuturor persoanelor care intrã sub incidenţa acesteia, fãrã sã instituie privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 220 din 9 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, Curtea a constatat cã nu poate reţine nici critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât la momentul emiterii ordonanţei de urgenţã criticate au fost îndeplinite condiţiile impuse de textul constituţional invocat: existenţa unei situaţii extraordinare a cãrei reglementare sã nu poatã fi amânatã şi motivarea urgenţei în cuprinsul ordonanţei. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 108 alin. (3) din Legea fundamentalã, Curtea a observat cã este lipsitã de incidenţã în cauzã, în formularea acestei critici fãcându-se confuzie între regimul adoptãrii ordonanţelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, şi regimul adoptãrii celor de urgenţã, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, cu respectarea condiţiilor amintite mai sus. Totodatã, Curtea a constatat cã nu este întemeiatã susţinerea potrivit cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrarã dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Constituţie, care prevãd cã justiţia se înfãptuieşte în numele legii, "nicidecum în numele ordonanţei". Aceasta, deoarece noţiunea de "lege" este utilizatã de textul constituţional în sens larg, legislatorul constituant neavând în vedere exclusiv semnificaţia restrânsã, de act adoptat de Parlament, ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, ci referindu-se la ansamblul actelor normative ce formeazã dreptul intern.
În fine, Curtea constatã cã este neîntemeiatã critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statueazã cu privire la rolul Avocatului Poporului de apãrãtor al drepturilor şi libertãţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de a promova acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor sau de colaborator al Securitãţii nu reprezintã, astfel cum susţin 2 dintre autorii excepţiei, o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Aceastã instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzãtor şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de naturã sã asigure în mod eficient realizarea rolului sãu constituţional. De altfel, potrivit prevederilor <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, "în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autoritãţilor publice".
Întrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, se impune menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, care îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezentele cauze conexate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Rãzvan Ion Leon Şeptilici Andrieş, Gheorghe Huluţã şi Dumitru Ionescu în dosarele nr. 7.429/2/2009, nr. 6.376/2/2009 şi, respectiv, nr. 8.161/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
