Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.363 din 27 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1), (3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 836 din 4 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie invocatã de Constantin Olaru, Gheorghe Anton Balea, Gheorghe Constantin şi Ion Predescu în Dosarul nr. 7.043/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal sunt prezenţi: Constantin Olaru, Florin Chelaru, Gabriel Adrian Andronic, Florian Barbu, Nicuşor Butucea, Dumitru Constantin, Cristian Marin Ene, Iulian Ene, Marius Hambic, Marius Lahman, Auricã Mareş, Ion Neacşu, Grigore Marius Stanciu, Victor Eugen Stelian, Liviu Ştefãnescu, Mihai Tãbãroiu şi Gheorghe Urduban, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Având cuvântul, Constantin Olaru solicitã admiterea excepţiei, arãtând cã aceasta priveşte competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie; în cauzã, urmãrirea penalã a fost efectuatã de secţia militarã a acestei direcţii, cu toate cã în ceea ce îi priveşte, fuseserã demilitarizaţi încã din anul 2002. Invocã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la judecarea cauzelor de cãtre instanţele militare.
Florin Chelaru lasã la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei.
Gabriel Adrian Andronic, Florian Barbu, Nicuşor Butucea, Dumitru Constantin, Cristian Marin Ene, Iulian Ene, Marius Hambic, Marius Lahman, Auricã Mareş, Ion Neacşu, Grigore Marius Stanciu, Victor Eugen Stelian, Liviu Ştefãnescu, Mihai Tãbãroiu şi Gheorghe Urduban sunt de acord şi susţin cele arãtate de Constantin Olaru. Se precizeazã de cãtre Victor Eugen Stelian cã au fost anchetaţi de un procuror militar, cu toate cã acesta nu avea dreptul sã o facã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã cã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 610/2007 , invocatã de autorii excepţiei, a intervenit dupã finalizarea urmãririi penale în cauzã (anul 2003), iar criticile formulate sunt consideraţii teoretice care nu conduc la relevarea unei încãlcãri a Constituţiei. În plus, obiecţiunile formulate privesc interpretarea textelor de lege criticate, precum şi a deciziilor pronunţate de Curtea Constituţionalã, aspecte care nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.043/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie invocatã de Constantin Olaru, Gheorghe Anton Balea, Gheorghe Constantin şi Ion Predescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prin dispoziţiile criticate se încalcã principiul egalitãţii în faţa legii şi se creeazã o situaţie discriminatorie faţã de alţi inculpaţi judecaţi de instanţele civile datoritã faptului cã, în ceea ce îi priveşte, urmãrirea penalã a fost efectuatã de Secţia militarã a Parchetului Naţional Anticorupţie. Se aratã în acest sens cã, în cauzã, urmãrirea penalã a fost efectuatã de Secţia militarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - structura centralã, în condiţiile în care, în opinia autorilor excepţiei, în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , raportat la infracţiunile cercetate, competenţa revenea biroului teritorial, şi nu structurii centrale din cadrul acestei direcţii. Se mai susţine, potrivit celor reţinute în încheierea de sesizare, cã nu existã interes pentru preluarea urmãririi penale de cãtre structura centralã şi cã dispoziţiile art. 13 din ordonanţa de urgenţã menţionatã sunt neconstituţionale, fiind "în conflict cu art. 132 din Constituţie şi cu <>art. 63 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 304/2004 ". Se aratã cã în acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 365/2009 .
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Urmãrirea penalã în cauzã a fost finalizatã în anul 2003, conform dispoziţiilor în vigoare referitoare la competenţa parchetelor, modificãrile operate prin <>Legea nr. 356/2006 şi <>Decizia nr. 610/2007 a Curţii Constituţionale survenind abia în cursul judecãţii, astfel încât cauza a fost declinatã de instanţa militarã în favoarea Curţii de Apel. Declinarea de competenţã în condiţiile art. 42 din Codul de procedurã penalã nu este de naturã a înlãtura actele îndeplinite şi mãsurile dispuse de instanţã şi cu atât mai puţin actele de urmãrire penalã. Atât parchetele militare, cât şi cele civile efectueazã urmãrirea penalã conform dispoziţiilor Codului de procedurã penalã în vigoare.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã normele criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 503/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 13 alin. (1), (3) şi (4): "(1) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sãvârşite în una dintre urmãtoarele condiţii: [...];
(3) Urmãrirea penalã în cauzele privind infracţiunile prevãzute la alin. (1), (11) si (12), sãvârşite de militarii în activitate, se efectueazã de procurori militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.
(4) Sunt de competenţa parchetelor de pe lângã instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penalã, infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care nu sunt date, conform alin. (1), (11) şi (12), în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 131 şi ale art. 132 privind Rolul Ministerului Public şi, respectiv, Statutul procurorilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Astfel, nu poate fi reţinutã pretinsa încãlcare a principiului egalitãţii în drepturi, întrucât textele de lege criticate se aplicã tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei criticate, fãrã privilegii sau discriminãri arbitrare. În plus, stabilirea unor reguli speciale de competenţã cu privire la o anumitã categorie de persoane - militari în activitate, în sensul cã în cauzele privind infracţiunile de corupţie sãvârşite de aceştia, urmãrirea penalã se efectueazã de procurori militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, nu este contrarã principiului egalitãţii, care, astfel cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, nu înseamnã uniformitate, astfel încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un regim juridic egal, pentru situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia, în cauzã, urmãrirea penalã a fost efectuatã de Secţia militarã din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - structura centralã, în condiţiile în care, în opinia autorilor excepţiei, în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , raportat la infracţiunile cercetate, competenţa revenea biroului teritorial, şi nu structurii centrale din cadrul direcţiei, aceasta vizeazã aspecte de interpretare şi aplicare a legii care nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de judecatã. <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 365/2009 , invocatã de autorii excepţiei în motivarea acesteia, nu este de naturã sã fundamenteze critica formulatã în raport cu art. 131 şi 132 din Legea fundamentalã, deoarece prin decizia menţionatã Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 22^3 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi a dispoziţiilor <>art. 20^1 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, tocmai pentru faptul cã aceste dispoziţii reglementau, cu caracter strict şi limitativ, situaţiile în care cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare puteau fi preluate, pentru efectuarea urmãririi penale, de procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare.
De altfel, criticile formulate vizeazã aspecte de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale, precum şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în raport cu situaţia concretã dedusã judecãţii, cauzã în care s-a invocat "excepţia de necompetenţã a efectuãrii urmãririi penale de cãtre procurorul militar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie". Astfel de critici nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã", prin raportarea textelor de lege criticate la dispoziţii şi principii ale Constituţiei, iar nu la situaţia concretã în care aceste texte sunt aplicate.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie invocatã de Constantin Olaru, Gheorghe Anton Balea, Gheorghe Constantin şi Ion Predescu în Dosarul nr. 7.043/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
