Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 29 din 12 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitãţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din pãduri şi din afara acestora, excepţie ridicatã de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecãtoriei Câmpeni.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând cã valoarea unui metru cub de masã lemnoasã nu se stabileşte discreţionar, ci conform unor criterii clar stabilite prin lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 63/203/2010, Judecãtoria Câmpeni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitãţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din pãduri şi din afara acestora. Excepţia a fost ridicatã de Adrian Vojiu, trimis în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni la regimul silvic.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã în cazul infracţiunilor silvice prejudiciul este "scriptic şi incert", întrucât nu toţi arborii cu acelaşi factor "k" specific au acelaşi volum de masã lemnoasã. Precizeazã cã, în condiţiile în care nu toţi arborii au aspect tronconic pe întreaga înãlţime şi cum volumul de masã lemnoasã diferã de la un arbore la altul, prejudiciul calculat ar trebui sã aibã la bazã elemente obiective şi certe, precis determinate. Aratã cã este încãlcat dreptul la un proces echitabil, de vreme ce valoarea prejudiciului creat constituie singurul criteriu ce delimiteazã sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravenţional, cu atât mai mult cu cât "toate prejudiciile calculate dupã acelaşi factor «k» reprezintã o constantã, fãrã a se ţine seama de cantitatea de masã lemnoasã rezultatã din arborele afectat/prejudiciat/tãiat".
Judecãtoria Câmpeni considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Parchetul de pe lângã Judecãtoria Câmpeni apreciazã de asemenea cã excepţia este întemeiatã. În acest sens susţine cã textele de lege criticate încalcã prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cãrora nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii. Aratã cã textele de lege ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate stabilesc modalitatea de calcul al prejudiciului în urma cãruia poate fi antrenatã rãspunderea penalã sau contravenţionalã, dar separarea între contravenţional şi penal este extrem de fragilã. Astfel, la momentul tãierii arborelui, autorul infracţiunii nu ştie dacã comite o infracţiune sau o contravenţie, neavând reprezentarea consecinţelor faptelor sale. Precizeazã cã, în funcţie de diametrul arborelui, persoana rãspunde contravenţional sau penal.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Aratã cã acestea au un caracter tehnic. Menţioneazã cã "preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se stabileşte anual, prin ordin al autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, potrivit art. 123 din Codul silvic. Aşadar, preţul nu poate fi altul decât cel stabilit în conformitate cu legea, iar autoritatea centralã nu are atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv, discreţionar, exclusiv în aprecierea sa, ci de a-l calcula în mod corect, ceea ce învedereazã un criteriu obiectiv şi legal". Faptul cã preţul mediu este un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea nu este de naturã a aduce atingere garanţiilor conferite de Legea fundamentalã privind dreptul la un proces echitabil, deoarece, indiferent de încadrarea juridicã a conduitei în cauzã, ca infracţiune sau contravenţie, aceasta este supusã controlului instanţelor judecãtoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile specifice procesului echitabil, inclusiv de posibilitatea de a dovedi cã întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realitãţii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitãţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din pãduri şi din afara acestora, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 84/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie 2007. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 2 alin. (3) şi (4): "(3) Valoarea despãgubirilor pentru pagubele prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã se stabileşte prin înmulţirea factorului «k» specific, prevãzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, stabilitã în conformitate cu prevederile <>art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) În cazul producerii de pagube în vegetaţia forestierã din pãduri sau în vegetaţia forestierã din afara pãdurilor, altele decât cele prevãzute la alin. (2) lit. a)-c), dupã caz, acestea se evalueazã prin expertizã extrajudiciarã sau judiciarã, dupã caz.";
- Art. 3: "(1) Valoarea unitarã a pagubei pentru cazul prevãzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se determinã conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevãzutã în anexa nr. 1.
(2) Valoarea factorului «k» se foloseşte corespunzãtor categoriei de diametre în care se încadreazã diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tãiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia.
(3) Pe terenurile orizontale, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tãiat se determinã în plan orizontal, la o înãlţime faţã de nivelul solului nu mai mare de 30 cm.
(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tãiat se determinã în conformitate cu prevederile alin. (3), în partea din amonte.
(5) În cazul arborilor tãiaţi, care nu se mai gãsesc lângã cioatã, diametrul acestora se determinã prin mãsurarea efectivã a cioatei, dacã aceasta nu depãşeşte înãlţimea de 30 de cm, sau prin mãsurarea diametrului acesteia la înãlţimea de 30 de cm faţã de nivelul solului, în conformitate cu prevederile alin. (3) sau (4), dupã caz.
(6) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circularã, diametrul se determinã conform prevederilor alin. (3)-(5), ca medie a douã diametre perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului secţiunii cioatei, tangent la contur în punctele de mãsurare diametral opuse.
(7) În cazul arborilor scoşi din rãdãcini, fãrã a fi sustraşi, diametrul arborelui se mãsoarã la 30 cm de la colet.
(8) În cazul arborilor scoşi din rãdãcini şi sustraşi, diametrul arborelui se stabileşte prin calculul mediei aritmetice a diametrelor a cel puţin trei arbori din imediata apropiere a gropii, diametre mãsurate la 30 cm de la sol.
(9) În cazul tãierii de crengi din arbori în picioare se ia în considerare cel mai mic diametru.
(10) În cazul secuirii arborilor, respectiv în cazul cioplirii circumferinţei trunchiului pentru a provoca uscarea acestora, calculul valorii pagubei şi mãsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4).";
- Art. 4: "(1) Valoarea unitarã a pagubei pentru cazul prevãzut la art. 2 alin. (2) lit. b) se determinã conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevãzutã în anexa nr. 2, corespunzãtoare speciei.
(2) Valoarea unitarã a pagubei prevãzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în calcul un puiet/lãstar/mc."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român şi la art. 16 alin. (1) care consacrã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice. De asemenea, se invocã şi art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil" din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despãgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetaţia forestierã din pãduri şi din afara acestora constând în modificarea aspectului, a integritãţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerãrii naturale, dupã caz, rezultate prin tãierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rãdãcini a arborilor, puieţilor sau lãstarilor ori tãierea crãcilor arborilor în picioare.
Normele care reglementeazã modalitãţile de calcul al acestui tip de despãgubiri au la bazã metode tehnice adecvate pentru determinarea ştiinţificã a pagubelor şi pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. De aceea nu se poate reţine afirmaţia autorului excepţiei în sensul cã prejudiciul este "scriptic şi incert", ceea ce ar conduce la încãlcarea dreptului la un proces echitabil. Autorul excepţiei îşi argumenteazã aceastã criticã pe pretinsa lipsã de previzibilitate a textelor de lege criticate, valoarea prejudiciului creat constituind singurul criteriu ce delimiteazã sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravenţional. Or, Curtea Constituţionalã reţine cã, indiferent de încadrarea juridicã a conduitei în cauzã, ca infracţiune sau contravenţie, asupra acesteia se pronunţã instanţele judecãtoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiazã de toate garanţiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de a dovedi cã întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realitãţii.
Motivaţia autorului excepţiei trimite la dispoziţiile art. 108 alin. (1) din Codul silvic, prin care sunt incriminate ca infracţiuni silvice tãierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, a arborilor, puieţilor sau lãstarilor din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, şi pentru care, în alineatele urmãtoare ale aceluiaşi articol, sunt prevãzute limitele pedepselor în funcţie de valoarea prejudiciului produs raportat la preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior la data constatãrii faptei. Cu privire la acest preţ, Curtea Constituţionalã a statuat cã nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlãturarea oricãrei aprecieri subiective şi discreţionare, care ar avea semnificaţia încãlcãrii principiului legalitãţii incriminãrii şi supremaţiei legii (<>Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând cã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior este stabilit prin ordinul conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, Curtea a constatat cã aceastã modalitate de determinare nu conferã ministerului de resort atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv, discreţionar, exclusiv în funcţie de aprecierea sa, ci îi impune obligaţia, inerentã unui expert, de a-l calcula în mod concret, ceea ce învedereazã un criteriu obiectiv (<>Decizia nr. 961 din 30 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007).
Obiectul prezentei excepţii nu îl constituie însã aceste dispoziţii incriminatorii din Codul silvic, ci prevederile art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 85/2006. Or, Curtea constatã cã acestea sunt norme tehnice, care oferã criterii concrete, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din pãduri şi din afara acestora, cu ajutorul cãrora, ulterior, instanţa judecãtoreascã, într-un cadru procesual care satisface toate exigenţele impuse de Constituţia României şi de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale în ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracţiunilor sau a contravenţiilor la regimul silvic.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitãţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din pãduri şi din afara acestora, excepţie ridicatã de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecãtoriei Câmpeni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
