Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.330 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 795 din 29 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Victor Florea în Dosarul nr. 10/55/2003 al Tribunalului Arad - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 10/55/2003, Tribunalul Arad - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Victor Florea cu ocazia soluţionãrii apelurilor împotriva unei sentinţe penale şi în contextul invocãrii excepţiei de nelegalitate a unor acte administrative, în condiţiile în care instanţa de judecatã a respins cererea de sesizare a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Arad, urmând sã se pronunţe asupra pretinsei nelegalitãţi a probelor odatã cu fondul cauzei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã competenţa instanţei penale de a judeca orice problemã extrapenalã de a cãrei rezolvare prealabilã depinde soluţionarea fondului cauzei penale, încalcã dispoziţiile constituţionale privind controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice pe calea contenciosului administrativ, precum şi dreptul la un proces echitabil, în mãsura în care pot servi ca temei juridic al limitãrii dreptului de acces în faţa unui judecãtor de contencios administrativ. Aratã cã art. 126 alin. (6) din Constituţie garanteazã dreptul de a prezenta actele administrative în faţa unei instanţe cu competenţã specialã în materia controlului acestor acte. Totodatã, considerã cã "tribunal imparţial" în sensul Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale este tribunalul specializat, şi anume instanţa de contencios administrativ. Mai precizeazã cã aceeaşi formulare a art. 44 exista şi în Codul de procedurã penalã din 1973. Astfel, deşi abrogarea implicitã a normei criticate pare evidentã, instanţele penale refuzã sã confere efectivitate drepturilor constituţionale şi nu transmit spre soluţionare instanţelor de contencios administrativ excepţiile de nelegalitate ridicate cu privire la acte administrative.
Tribunalul Arad - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, întrucât art. 126 alin. (6) din Constituţie stabileşte o competenţã specialã şi exclusivã în favoarea instanţei de contencios administrativ în ceea ce priveşte controlul judecãtoresc al actelor administrative emise de autoritãţile publice. Considerã cã excepţia este întemeiatã şi în raport cu prevederile art. 6 referitoare la dreptul de acces la un tribunal instituit prin lege din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, în condiţiile în care art. 126 alin. (6) din Constituţie stabileşte o competenţã exclusivã în favoarea instanţei de contencios administrativ, nu se poate deroga pe calea unei legi ordinare în sensul ca, prin excepţie, aceastã competenţã sã aparţinã instanţei penale în cauzele penale. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã în mãsura în care limiteazã pãrţilor din cadrul procesului penal dreptul de a avea acces la controlul judecãtoresc efectuat de instanţa de contencios administrativ cu privire la acte administrative emise de autoritãţile publice.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituţionale în mãsura în care limiteazã accesul pãrţilor din cadrul procesului penal la un control judecãtoresc efectuat de instanţa de contencios administrativ cu privire la acte administrative emise de autoritãţile publice.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul cuprins: "Instanţa penalã este competentã sã judece orice chestiune prealabilã de care depinde soluţionarea cauzei, chiar dacã prin natura ei acea chestiune este de competenţa altei instanţe.
Chestiunea prealabilã se judecã de cãtre instanţa penalã, potrivit regulilor şi mijloacelor de probã privitoare la materia cãreia îi aparţine acea chestiune."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 126 alin. (6) privind controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã reglementeazã competenţa instanţei penale de a judeca orice problemã extrapenalã de a cãrei rezolvare prealabilã depinde soluţionarea fondului cauzei penale, ceea ce nu este de naturã a aduce atingere prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie, întrucât acestea din urmã nu exclud posibilitatea exercitãrii controlului judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice pe alte cãi decât cea a contenciosului administrativ, ci doar garanteazã un asemenea control şi îi delimiteazã sfera de aplicare. Obiectul controlului instituit de art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã îl reprezintã chestiunile prealabile, operând o prorogare de competenţã în favoarea instanţei penale, care este justificatã pe deplin de scopul procesului penal, şi anume constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel încât orice persoanã care a sãvârşit o infracţiune sã fie pedepsitã potrivit vinovãţiei sale şi nicio persoanã nevinovatã sã nu fie trasã la rãspundere penalã.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, textul de lege dedus controlului de constituţionalitate nu oferã temei unei atari critici, întrucât instanţa penalã judecã chestiunea prealabilã potrivit regulilor şi mijloacelor de probã privitoare la materia cãreia îi aparţine acea chestiune, fiind astfel asigurat dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În plus, dispoziţiile de lege criticate aparţin normelor de procedurã a cãror adoptare este atributul legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reglementãri speciale, în deplinã conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Victor Florea în Dosarul nr. 10/55/2003 al Tribunalului Arad - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
