Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Florin Oancea în Dosarul nr. 1.822/301/2008 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã, personal, partea Elena Mariana Dragnea (fostã Podaru), fiind lipsã celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţii prezente, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.822/301/2008, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Florin Oancea într-o cauzã civilã având ca obiect divorţ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 55 din Codul familiei sunt neconstituţionale, întrucât, fiind vorba de un drept personal nepatrimonial, acţiunea în tãgada paternitãţii trebuie sã fie imprescriptibilã pentru toţi titularii dreptului la acţiune, care trebuie sã se bucure de acelaşi regim juridic, fiind în situaţii juridice identice. În acest sens, apreciazã cã nu poate fi considerat util momentul de la care începe sã curgã termenul de prescripţie instituit de art. 55 din Codul familiei, respectiv de la naşterea copilului. Dacã soţul mamei nu a promovat acţiunea în tãgada paternitãţii în termen de 3 ani de la naşterea copilului nu înseamnã neapãrat cã a stat în pasivitate, ci poate însemna faptul cã nu au existat elemente care sã îl conducã la concluzia cã nu este copilul lui. Prin urmare, autorul excepţiei apreciazã cã, instituindu-se regula imprescriptibilitãţii dreptului la acţiune în tãgada paternitãţii, interesul copilului este ocrotit. Astfel, aratã cã nu poate avea eficienţã termenul de 3 ani socotit de la naşterea copilului, ci cel socotit de la data la care partea interesatã, cu drept de acţiune în tãgada paternitãţii, a aflat cã este posibil ca soţul mamei sã nu fie tatãl copilului.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 55 din Codul familiei, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
"Acţiunea în tãgãduirea paternitãţii se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Pentru soţul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoştinţã de naşterea copilului.
Dacã acţiunea nu a fost introdusã în timpul minoritãţii copilului, acesta o poate porni într-un termen de 3 ani de la data majoratului sãu.
Reclamantul poate fi repus în termen, în condiţiile legii."
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 55 din Codul familiei au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi având o motivare similarã.
În acest sens, este <>Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010, <>Decizia nr. 1.060 din 14 iulie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 7 august 2009, sau <>Decizia nr. 776 din 1 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, prin care Curtea a statuat cã reglementarea criticatã nu contravine principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, consacrat prin art. 16 din Legea fundamentalã.
Astfel, prin aceste decizii, Curtea a reţinut cã, drept urmare a modificãrii <>art. 55 din Codul familiei prin Legea nr. 288/2007, dreptul la acţiune în tãgãduirea paternitãţii pentru mamã şi pentru copil se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului, iar pentru soţul mamei termenul curge de la data când acesta a luat însã cunoştinţã de naşterea copilului. Aşadar, legiuitorul a înlãturat o situaţie de inegalitate între titularii dreptului la acţiune în tãgãduirea paternitãţii, şi anume soţul mamei, pe de o parte, şi mamã şi copil, pe de altã parte, prin stabilirea aceluiaşi termen de prescripţie, chiar dacã acest termen curge de la date diferite.
De asemenea, Curtea a constatat cã legiuitorul, prin reglementarea adoptatã, a avut în vedere interesul exclusiv al copilului. În acest sens, este şi art. 3 alin. 1 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificatã de România prin <>Legea nr. 18/1990, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, care prevede cã "în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţã socialã publice sau private, de instanţele judecãtoreşti, autoritãţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala".
În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut cã exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, are legitimarea constituţionalã de a stabili procedura de judecatã. Aceasta implicã şi reglementarea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilã.
De altfel, acest termen a fost, în reglementarea iniţialã, de 6 luni, iar prin modificarea legii, termenul special de prescripţie a fost stabilit la 3 ani, având tocmai în vedere posibilitatea ca soţul mamei copilului sã ia cunoştinţã de naşterea acestuia într-un termen relativ acceptabil.
Aşa fiind, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţia adoptatã în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Florin Oancea în Dosarul nr. 1.822/301/2008 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
