Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.328 din 11 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 si art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 12 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie Voicu în Dosarul nr. 2.483/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secţia penalã, care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.518D/2010.
La apelul nominal rãspunde personal Ion Gheorghe Drãguşin, precum şi personal Ilie Radu, Florian Schian şi Nelu Stoian, asistaţi de apãrãtorii aleşi Lorena Maria Creţescu şi Iulia Andrea Bãbeanu, din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţii la dosar, aceştia fiind şi reprezentanţii pãrţilor Dobrin Drãguşin, Ion Mitu şi Stan Colonel.
Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 128D/2011, nr. 380D/2011 şi nr. 911D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, în primele douã dosare, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, în cel de-al treilea dosar, excepţie ridicatã de Mihai Dumitru, Stelian Marius Petcu şi, respectiv, de Dãnuţ Gabi Azamfirei în dosarele nr. 18.580/302/2010, nr. 4.508/302/2011 şi nr. 7.313/302/2011 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal rãspund personal autorii excepţiei Stelian Marius Petcu şi Dãnuţ Gabi Azamfirei şi pãrţile Alexandru Boboc, Marius Cârnaru, Mihaiţã Irinel Duduman, Vasile Gheorghe, Sever Parici, Dumitru Paul Purcel, Remus Ştefan Stancu şi Cãlin Constanţa Lori. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Autorii, pãrţile prezente şi reprezentanţii acestora sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 128D/2011, nr. 380D/2011 şi nr. 911D/2011 la Dosarul nr. 4.518D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul autorilor excepţiei Stelian Marius Petcu şi Dãnuţ Gabi Azamfirei, care solicitã admiterea acesteia aşa cum a fost formulatã.
Avocaţii Lorena Maria Creţescu şi Iulia Andrea Bãbeanu, în calitate de apãrãtori ai pãrţilor Florian Schian, Ion Mitu, Dobrin Drãguşin, Nelu Stoian, Ilie Radu şi Stan Colonel, aratã cã nu susţin excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Ilie Voicu.
Celelalte pãrţi prezente aratã cã nu înţeleg motivul pentru care se aflã în faţa Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 8 noiembrie 2010, 7 ianuarie 2011, 14 martie 2011 şi 6 mai 2011, pronunţate în dosarele nr. 2.483/96/2010, nr. 18.580/302/2010, nr. 4.508/302/2011 şi nr. 7.313/302/2011, Tribunalul Harghita - Secţia penalã şi Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Ilie Voicu, Mihai Dumitru, Stelian Marius Petcu şi Dãnuţ Gabi Azamfirei în dosarele de mai sus, având ca obiect soluţionarea unor cauze penale în care a fost dispusã mãsura arestãrii preventive în temeiul art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 68^1 şi art. 143 alin. 1 din Codul de procedurã penalã încalcã dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la prezumţia de nevinovãţie, deoarece în practicã magistraţii asimileazã sintagma "indicii temeinice", cuprinsã în cele douã texte criticate, cu sintagma "probe temeinice" şi astfel pronunţã încheieri de şedinţã sau chiar sentinţe prin care se menţin mãsurile de arestare preventivã pânã la judecata pe fond a cauzei. Nu se poate vorbi de un proces echitabil şi de o soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil atunci când judecãtorul confundã voit indiciile temeinice cu probele temeinice şi nu trece la judecata pe fond a cauzei.
Prevederile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã încalcã dispoziţiile constituţionale referitoare la libertatea individualã şi la rolul Ministerului Public în activitatea judiciarã, deoarece, potrivit Legii fundamentale, procurorul apãrã ordinea de drept, şi nu ordinea publicã. Cele douã noţiuni nu se exclud una pe cealaltã, nu se aflã în contradicţie, dar nici nu pot fi confundate, confuzie care creeazã aparenţa de legalitate cererilor acestora cu privire la propunerile de arestare preventivã.
Tribunalul Harghita - Secţia penalã, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã. Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68^1 cu denumirea marginalã Indicii temeinice, art. 143 alin. 1 cu denumirea marginalã Condiţiile reţinerii şi art. 148 alin. 1 lit. f) cu denumirea marginalã Condiţiile şi cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, toate din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 68^1: "Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauzã rezultã presupunerea rezonabilã cã persoana faţã de care se efectueazã acte premergãtoare sau acte de urmãrire penalã a sãvârşit fapta.";
- Art. 143 alin. 1: "Mãsura reţinerii poate fi luatã de procuror ori de organul de cercetare penalã faţã de învinuit sau inculpat, numai dupã ascultarea acestuia în prezenţa apãrãtorului, dacã sunt probe sau indicii temeinice cã a sãvârşit o faptã prevãzutã de legea penalã.";
- Art.148 alin. 1 lit. f): "Mãsura arestãrii preventive a inculpatului poate fi luatã dacã sunt întrunite condiţiile prevãzute în art. 143 şi existã vreunul dintre urmãtoarele cazuri: [...]
f) inculpatul a sãvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţã sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi existã probe cã lãsarea sa în libertate prezintã un pericol concret pentru ordinea publicã."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 referitoare la Libertatea individualã şi ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public în activitatea judiciarã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 68^1 şi art. 143 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 455 din 22 aprilie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Deciziei nr. 344 din 5 decembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 11 februarie 2003, şi, respectiv, a Deciziei nr. 462 din 28 octombrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 11 ianuarie 2005, Curtea Constituţionalã a statuat cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (11), conform cãrora, "Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã".
Totodatã, dispoziţiile procedural-penale care reglementeazã condiţiile reţinerii, respectiv cele care definesc sintagma "indicii temeinice" nu introduc nicio discriminare şi, de asemenea, nu îngrãdesc dreptul persoanei de a se adresa justiţiei, de a fi apãratã şi de a se prevala de toate garanţiile care caracterizeazã un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale.
De asemenea, prin Decizia nr. 983 din 8 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 5 august 2010, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, statuând cã acestea sunt în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 131, care statueazã cã Ministerul Public apãrã "ordinea de drept".
În procesul penal din România procurorul acţioneazã ca apãrãtor al intereselor generale ale societãţii, dar şi ale pãrţii din proces, în spiritul legalitãţii.
Cele douã noţiuni, ordinea de drept şi ordinea publicã, nu se exclud şi nu se aflã în contradicţie, fiind într-o relaţie de interdependenţã. Astfel, ordinea de drept se concretizeazã în ordinea publicã prin asigurarea respectãrii legii penale.
În plus, prin Decizia nr. 81 din 27 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011, şi prin Decizia nr. 76 din 8 februarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 22 februarie 2005, Curtea a constatat cã dispoziţiile art. 148 din Codul de procedurã penalã, care prevãd cazurile şi condiţiile în care poate fi dispusã mãsura arestãrii preventive, dezvãluie natura juridicã a mãsurii procesuale examinate, aceea de mijloc de dinamizare a urmãririi penale şi a procesului penal în general. Din interpretarea raţionalã a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã nu rezultã cã inculpatului i se imputã sãvârşirea unei infracţiuni, fapt care nu poate fi stabilit decât prin hotãrâre judecãtoreascã de condamnare rãmasã definitivã, ci cã existã probe sau indicii considerate ca fiind temeinice, în raport cu stadiul în care se aflã procesul penal, despre sãvârşirea unei infracţiuni. Folosirea în textul contestat a termenului "infracţiune" în locul sintagmei "faptã prevãzutã de legea penalã" are o semnificaţie pur tehnicã, aceasta desemnând încadrarea faptei cu privire la care existã probe sau indicii temeinice cã a fost sãvârşitã de inculpat într-un anumit text de lege care prevede fapta ca infracţiune şi o sancţioneazã cu o pedeapsã de o anumitã gravitate. De aceea, nu se poate susţine cã dispoziţiile legale examinate ar fi contrare prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie privitoare la prezumţia de nevinovãţie.
Pe de altã parte, garanţiile procesuale pe care legea le oferã inculpatului şi, în special, dreptul acestuia de a se plânge împotriva mãsurii arestãrii preventive atestã conformitatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile art. 23 din Constituţie, care impun ca mãsura arestãrii preventive sã se ia numai în cazurile şi cu procedura prevãzute de lege. Astfel, încheierea prin care se dispune mãsura privativã de libertate este supusã cãilor de atac, punerea în libertate a celui arestat fiind obligatorie dacã motivele care au stat la baza ei nu mai subzistã şi, nu în ultimul rând, persoana arestatã preventiv are dreptul sã cearã punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune. În plus, în faza de judecatã, instanţa este datoare sã verifice periodic şi nu mai târziu de 60 de zile legalitatea şi temeinicia arestãrii preventive şi sã dispunã punerea de îndatã în libertate a inculpatului dacã temeiurile care au determinat arestarea preventivã au încetat ori dacã instanţa constatã cã nu existã temeiuri noi care sã justifice mãsura privãrii de libertate.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ilie Voicu în Dosarul nr. 2.483/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secţia penalã şi de Mihai Dumitru, Stelian Marius Petcu şi Dãnuţ Gabi Azamfirei în dosarele nr. 18.580/302/2010, nr. 4.508/302/2011 şi nr. 7.313/302/2011 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
