Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.316 din 14 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 25 noiembrie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 8.604/2/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 914D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.793D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 7.420/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea parţialã de obiect al cauzelor, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 3.793D/2010 la Dosarul nr. 914D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.604/2/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâtul Ministerul Justiţiei într-o cauzã având ca obiect obligarea acestuia de a solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea de credite pentru suma reprezentând diferenţa sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihicã şi de a repartiza aceste sume cãtre reclamanta Curtea de Apel Bucureşti.
Prin Încheierea din 3 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.420/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâtul Ministerul Justiţiei într-o cauzã având ca obiect obligarea acestuia de a solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea de credite pentru suma reprezentând diferenţa sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihicã şi de a repartiza aceste sume cãtre reclamanta Curtea de Apel Braşov.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei precizeazã cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 138 privind bugetul public naţional, "în mãsura în care acestea pot fi interpretate în sensul cã instanţele pot obliga autoritãţile publice la efectuarea unei operaţiuni administrative prin care sã încalce legea, sau prin care se tindã la modificarea legii".
Astfel, obligarea de cãtre o instanţã de judecatã de a face o operaţiune administrativã contrarã unei legi ridicã problema încãlcãrii principiului separaţiei puterilor în stat. Prin admiterea acţiunii în cadrul cãreia s-a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate, s-ar considera inaplicabile dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ceea ce echivaleazã cu modificarea şi completarea unui act normativ, în speţã, cel ce reglementeazã salarizarea personalului din sistemul justiţiei. În final, Ministerul Justiţiei susţine cã tocmai aceastã conduitã a instanţelor de judecatã a fost declaratã neconstituţionalã prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 838/2009.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã motivele de neconstituţionalitate invocate de autorul excepţiei reprezintã o interpretare personalã a acestuia, aspect reţinut şi în <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.613/2009.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate reprezintã expresia dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentalã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierea Curţii de Apel Timişoara de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 1 şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Curtea observã cã, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultã cã autorul acesteia criticã doar prevederile art. 1 alin. (1) şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum reiese şi din încheierea Curţii de Apel Bucureşti de sesizare a Curţii Constituţionale.
Prin urmare, Curtea constatã cã obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşadar, prevederile art. 1 alin. (1) şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 26 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.
Conţinutul acestor prevederi de lege este urmãtorul:
- Art. 1 alin. (1): Subiectele de sesizare a instanţei
"(1) Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."
- Art. 18 alin. (1) Soluţiile pe care le poate da instanţa: "(1) Instanţa, soluţionând cererea la care se referã art. 8 alin. (1), poate, dupã caz, sã anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sã oblige autoritatea publicã sã emitã un act administrativ, sã elibereze un alt înscris sau sã efectueze o anumitã operaţiune administrativã."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 138 privind bugetul public naţional.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 226 din 9 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010, s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor art. 1 alin. (1) şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sub aspectul unor critici asemãnãtoare celor formulate şi în prezenta cauzã.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã motivarea excepţiei şi susţinerea neconstituţionalitãţii dispoziţiilor criticate din <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se bazeazã pe o ipotezã de interpretare şi aplicare a textelor legale criticate, potrivit cãreia instanţele de judecatã, soluţionând o acţiune în contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face, ar pronunţa o soluţie prin care "pot obliga autoritãţile publice la efectuarea unei operaţiuni administrative prin care se încalcã legea sau prin care se tinde la modificarea legii". Or, un asemenea argument, ce are la bazã ideea încãlcãrii legii de cãtre instanţa de judecatã odatã cu soluţionarea unei cauze şi pronunţarea unei hotãrâri, nu poate fi primit de Curtea Constituţionalã ca fiind un motiv de neconstituţionalitate al textelor de lege examinate şi constituie un aspect de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate.
Totodatã, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituţie, "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii", iar în temeiul alin. (3) al aceluiaşi text, "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii". Soluţiile pe care instanţa de judecatã le adoptã în rezolvarea cauzelor se pronunţã, aşadar, în numele legii, fiind temeinic justificate sub aspectul legalitãţii, iar în cazul interpretãrii sau aplicãrii greşite a legii, persoanele vãtãmate pot apela la cãile legale de atac. Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu conţin elemente contrare prevederilor art. 1 alin. (4), art. 124 sau 138 din Constituţie. Dimpotrivã, acestea constituie expresia dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentalã, care consacrã "Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã", în temeiul cãruia persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 8.604/2/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 7.420/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 octombrie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
