Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.303 din 14 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti si art. 27 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 1 noiembrie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti şi art. 27 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Swiss Glass Invest" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.912/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 22.912/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti şi art. 27 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Swiss Glass Invest" - S.R.L. din Bucureşti, petent într-o cauzã având ca obiect o cerere de recuzare a unui executor judecãtoresc.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16, 20, 21, art. 24 alin. (1), art. 53 şi 129, deoarece îngrãdesc posibilitatea de recuzare a executorului judecãtoresc la motivele enumerate de norma proceduralã, restrângându-se astfel dreptul persoanei interesate de a obţine recuzarea unui executor care a dovedit atitudine partizanã, ostilã, generatã de lipsã de profesionalism. Totodatã, autorul apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate reglementeazã o inegalitate între poziţia pãrţilor în procedura de executare, creditorul având posibilitatea de a alege executorul care sã instrumenteze procedura executãrii titlului executoriu, în timp ce debitorul nu are aceastã posibilitate.
Instanţa de judecatã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cele ale art. 27 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000: "Executorii judecãtoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedurã civilã.";
- Art. 27 din Codul de procedurã civilã: "Judecãtorul poate fi recuzat:
1. când el, soţul sãu, ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudã sau afin, pânã la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din pãrţi;
2. când el este soţ, rudã sau afin în linie directã ori în linie colateralã, pânã la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei pãrţi sau dacã este cãsãtorit cu fratele ori sora soţului uneia din aceste persoane;
3. când soţul în viaţã şi nedespãrţit este rudã sau afin a uneia din pãrţi pânã la al patrulea grad inclusiv, sau dacã, fiind încetat din viaţã ori despãrţit, au rãmas copii;
4. dacã el, soţul sau rudele lor pânã la al patrulea grad inclusiv au o pricinã asemãnãtoare cu aceea care se judecã sau dacã au o judecatã la instanţa unde una din pãrţi este judecãtor;
5. dacã între aceleaşi persoane şi una din pãrţi a fost o judecatã penalã în timp de 5 ani înaintea recuzãrii;
6. dacã este tutore sau curator al uneia dintre pãrţi;
7. dacã şi-a spus pãrerea cu privire la pricina ce se judecã;
8. dacã a primit de la una din pãrţi daruri sau fãgãduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;
9. dacã este vrãjmãşie între el, soţul sau una din rudele sale pânã la al patrulea grad inclusiv şi una din pãrţi, soţii sau rudele acestora pânã la gradul al treilea inclusiv."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 53 privitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor de lege criticate s-a pronunţat prin numeroase decizii, precum <>Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, statuând cã acestea sunt constituţionale.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã dispoziţiile art. 27 din Codul de procedurã civilã reglementeazã în mod limitativ cazurile de recuzare a judecãtorilor, protejând astfel partea în cazul în care se presupune cã judecãtorul ar putea fi lipsit de obiectivitate.
Aceste dispoziţii de lege acoperã o paletã foarte largã de situaţii, la baza cãrora stau criterii obiective şi raţionale. Pe aceastã cale este împiedicatã posibilitatea îndepãrtãrii de cãtre o parte de rea-credinţã a unui judecãtor pentru motive subiective sau netemeinice, situaţie ce nu contravine textelor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) şi ale art. 53.
Curtea a reţinut, de asemenea, cã enumerarea limitativã a cazurilor în care executorul judecãtoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare prevãzute de Codul de procedurã civilã, cu excepţia unor situaţii care sunt specifice activitãţii judecãtorilor. Astfel, nici <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu încalcã principiile constituţionale statuate de art. 21 şi art. 53.
În fine, Curtea a constatat cã, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora procedura de judecatã este prevãzutã de lege, stabilirea cazurilor de recuzare este de competenţa legiuitorului, iar Curtea Constituţionalã, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate sã modifice sau sã completeze prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate.
În ceea ce priveşte susţinerea conform cãreia existã o inegalitate între poziţia pãrţilor, având în vedere cã numai creditorul are posibilitatea de a alege executorul care sã instrumenteze procedura executãrii titlului executoriu, Curtea constatã cã şi aceastã criticã este neîntemeiatã, întrucât, în cadrul procedurii de executare silitã, ambele pãrţi beneficiazã de anumite garanţii procesuale, precum posibilitatea de a formula contestaţie împotriva executãrii înseşi sau împotriva oricãrui act de executare. De altfel, alegerea executorului judecãtoresc de cãtre creditor este justificatã prin faptul cã acesta este interesat în realizarea pe cale silitã a creanţei sale, în condiţiile în care debitorul nu şi-a adus la îndeplinire obligaţia ce îi revine. În aceste condiţii, nu sunt înfrânte nici prevederile constituţionale ale art. 24 şi 129.
În fine, referitor la susţinerea potrivit cãreia textele de lege supuse controlului contravin prevederilor art. 20 din Constituţie, Curtea observã cã aceasta este nemotivatã, deoarece autorul excepţiei nu aratã care sunt reglementãrile internaţionale înfrânte.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti şi art. 27 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Swiss Glass Invest" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.912/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 octombrie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
