Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.298 din 13 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 3 alin. (1), (6), (7) si (8), art. 4 alin. (1) si (2) si art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea in valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, ingrasarii si exploatarii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 19 noiembrie 2009
DECIZIE nr. 1.298 din 13 octombrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 , <>art. 3 alin. (1), (6), (7) şi (8) , <>art. 4 alin. (1) şi (2) şi <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrãşãrii şi exploatãrii animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 19 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 , <>art. 3 alin. (1), (6), (7) şi (8) , <>art. 4 alin. (1) şi (2) şi <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrãşãrii şi exploatãrii animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Tudor Vladimirescu în Dosarul nr. 972/838/2008 al Judecãtoriei Lieşti.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 972/838/2008, Judecãtoria Lieşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 , <>art. 3 alin. (1), (6), (7) şi (8) , <>art. 4 alin. (1) şi (2) şi <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrãşãrii şi exploatãrii animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate. Excepţia a fost ridicatã de Consiliul Local al Comunei Tudor Vladimirescu într-o cauzã civilã având ca obiect obligaţia de a face, respectiv pronunţarea unei hotãrâri prin care acesta sã fie obligat sã încheie un contract de vânzarecumpãrare având ca obiect trei grajduri pentru animale atribuite în folosinţã gratuitã în anul 2002, în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile criticate încalcã dispoziţiile constituţionale potrivit cãrora proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal, indiferent de titular, precum şi principiile descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice, întrucât impun atribuirea în folosinţã gratuitã pe o perioadã de 5 ani şi apoi vânzarea construcţiilor zootehnice şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate la un preţ echivalent cu 10% din valoarea contabilã a acestora la momentul atribuirii în folosinţa gratuitã, iar nu de la momentul vânzãrii, preţul fiind inferior faţã de preţul pieţei. Aratã cã, pe de o parte, se condiţioneazã atribuirea acestor imobile unor persoane juridice ce dovedesc cã au capacitate financiarã pentru a desfãşura activitãţi de creştere a animalelor, iar pe de altã parte, autoritãţile publice locale sunt obligate sã suporte consecinţele financiare ca urmare a atribuirii gratuite, urmatã de vânzarea la un preţ inferior faţã de preţul pieţei. În susţinerea excepţiei, autorul acesteia invocã şi <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 871/2007 prin care a fost admisã excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 , apreciind cã existã identitate între situaţiile create prin acest din urmã act normativ şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 , fiind incidente aceleaşi motive de neconstituţionalitate.
Judecãtoria Lieşti nu a comunicat opinia sa cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens face referire la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 415/2003 , <>nr. 181/2003 şi <>nr. 395/2003 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 1 , <>art. 3 alin. (1), (6), (7) şi (8) , <>art. 4 alin. (1) şi (2) şi <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrãşãrii şi exploatãrii animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 387/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 a fost modificatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 78/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Totodatã, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 335/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 27 iulie 2004.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 1. - "(1) Construcţiile zootehnice şi fabricile de nutreţuri combinate dezafectate se atribuie în folosinţã gratuitã asociaţiilor crescãtorilor de animale, cu sau fãrã personalitate juridicã, precum şi persoanelor fizice în vârstã de pânã la 40 de ani sau persoanelor juridice, care formuleazã cerere scrisã şi dovedesc capacitatea tehnicã şi financiarã de a desfãşura activitãţi de creştere a animalelor.
(2) Criteriile şi condiţiile de atribuire în folosinţã gratuitã vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã, pentru a realiza producţia conform destinaţiei construcţiilor. [...]";
- Art. 3. - "(1) Construcţiile zootehnice dezafectate, aflate în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale, vor fi atribuite în folosinţã gratuitã persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c) de cãtre consiliile locale. [...]
(6) În vederea asigurãrii necesarului de furaje crescãtorii de animale prevãzuţi la art. 2 lit. c), cãrora le-au fost atribuite construcţii zootehnice dezafectate, vor beneficia de drepturile şi obligaţiile prevãzute în <>Legea zootehniei nr. 72/2002 .
(7) În situaţia în care nu existã suficient teren în rezerva unitãţilor administrativ-teritoriale, crescãtorii de animale, astfel cum au fost definiţi la art. 2 lit. c), cãrora le-au fost atribuite construcţiile zootehnice dezafectate, au un drept de preemţiune la concesionarea de teren prin atribuire directã de cãtre Agenţia Domeniilor Statului, pentru o perioadã de maximum 5 ani.
(8) Suprafaţa de teren, care poate fi concesionatã în condiţiile alin. (6) şi (7), va fi în limita asigurãrii necesarului de furaje, stabilit potrivit normelor metodologice, pentru animalele pe care crescãtorul se obligã sã le creascã.";
- Art. 4. - "(1) Atribuirea în folosinţã gratuitã a construcţiilor zootehnice dezafectate, a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, a terenurilor de sub construcţii şi a celor din incintã persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c) se face în baza unui contract pe care acestea îl încheie cu consiliile locale, cu societatea comercialã ce deţine în patrimoniu construcţiile zootehnice dezafectate cu avizul Agenţiei Domeniilor Statului şi/sau al Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului, dupã caz, pentru o perioadã de maximum 5 ani, cu obligaţia de a desfãşura activitatea de creştere a animalelor şi/sau de producere de nutreţuri combinate.
(2) Construcţiile zootehnice şi fabricile de nutreţuri combinate dezafectate vor fi atribuite în folosinţã gratuitã persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c), integral sau pe active componente. [...]"
- Art. 7. - "(1) La expirarea termenului de maximum 5 ani prevãzut în contractul de atribuire în folosinţã gratuitã sau dupã efectuarea investiţiilor prevãzute în contractul de atribuire în folosinţã gratuitã, fabrica de nutreţuri combinate, construcţia zootehnicã, terenul de sub acestea şi incintele aferente pot fi vândute persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosinţã gratuitã, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, la un preţ echivalent cu 10% din valoarea contabilã a acestora la momentul atribuirii în folosinţã gratuitã, stabilitã potrivit normelor metodologice.
(2) În cazul în care crescãtorul de animale, astfel cum este definit la art. 2 lit. c), devine proprietar al construcţiei zootehnice pe care a avut-o în folosinţã gratuitã, acesta are un drept de preemţiune la concesionarea de terenuri agricole administrate de consiliile locale şi/sau de Agenţia Domeniilor Statului pentru terenurile agricole din apropierea construcţiilor zootehnice, dar şi din alte zone, stabilite potrivit normelor metodologice.
(3) În cazul în care beneficiarul, astfel cum este definit la art. 2 lit. c), nu încheie, din cauze neimputabile lui, contractul de vânzare-cumpãrare prevãzut la alin. (1), el va fi despãgubit, de cãtre cumpãrãtorul construcţiei modernizate, cu valoarea investiţiei realizate, stabilitã prin raport de evaluare, la momentul vânzãrii, întocmit pe cheltuiala cumpãrãtorului construcţiei modernizate."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale <>art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã, ale <>art. 120 alin. (1) care consacrã principiul autonomiei locale, ale <>art. 121 alin. (1) şi (2) privind autoritãţi comunale şi orãşeneşti, ale <>art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietãţii private, în condiţiile legii organice, şi ale <>art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) referitoare la economia României şi la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Asupra dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 838 din 8 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 29 iulie 2008, prin <>Decizia nr. 817 din 3 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, prin <>Decizia nr. 816 din 3 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, prin <>Decizia nr. 415 din 11 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2004, şi prin <>Decizia nr. 181 din 8 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 4 iulie 2003. În deciziile menţionate, Curtea a reţinut cã ordonanţa de urgenţã "stabileşte mãsuri pentru atribuirea construcţiilor zootehnice şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate în folosinţa gratuitã a asociaţiilor crescãtorilor de animale, cu sau fãrã personalitate juridicã, precum şi a persoanelor fizice în vârstã de pânã la 40 de ani sau a persoanelor juridice care formuleazã cerere scrisã şi dovedesc capacitatea tehnicã şi financiarã de a desfãşura activitãţi de creştere a animalelor. [... ]
Mãsurile instituite prin ordonanţa de urgenţã criticatã vizeazã repunerea în circuitul economic agricol a unor construcţii dezafectate, în scopul încurajãrii dezvoltãrii creşterii animalelor, cu consecinţe pozitive asupra dezvoltãrii economice a unitãţilor administrativ-teritoriale. În acest mod statul realizeazã "protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã şi crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii", în conformitate cu dispoziţiile <>art. 135 alin. (2) lit. b) şi f) din Constituţie ".
Referitor la susţinerile autorului excepţiei potrivit cãrora dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 contravin <>art. 44 alin. (2) şi <>art. 136 alin. (5) din Constituţie , întrucât se limiteazã dreptul de dispoziţie al comunitãţii locale asupra construcţiilor zootehnice dezafectate aflate în patrimoniul sãu, Curtea a constatat urmãtoarele:
Conform <>art. 7 alin. (1) din ordonanţã de urgenţã, "La expirarea termenului de maximum 5 ani prevãzut în contractul de atribuire în folosinţã gratuitã sau dupã efectuarea investiţiilor prevãzute în contractul de atribuire în folosinţã gratuitã, fabrica de nutreţuri combinate, construcţia zootehnicã, terenul de sub acestea şi incintele aferente pot fi vândute persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosinţã gratuitã, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, la un preţ echivalent cu 10% din valoarea contabilã a acestora la momentul atribuirii în folosinţã gratuitã, stabilitã potrivit normelor metodologice". Curtea a observat cã textul de lege instituie posibilitatea consiliilor locale de a opta, la expirarea termenului prevãzut în contractul de atribuire în folosinţã gratuitã sau dupã efectuarea investiţiilor prevãzute în acest contract, pentru vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale cãtre asociaţiile de crescãtori de animale, cu sau fãrã personalitate juridicã, sau cãtre crescãtorii de animale, persoane fizice ori juridice. În situaţia în care titularul dreptului de proprietate, prin reprezentantul sãu legal, îşi manifestã intenţia de a înstrãina bunurile care fac obiectul ordonanţei de urgenţã, iar persoanele care le-au deţinut în folosinţã gratuitã sunt de acord cu cumpãrarea lor, transferul dreptului de proprietate se va realiza pentru un preţ echivalent cu 10% din valoarea contabilã a acestora la momentul atribuirii în folosinţã gratuitã. Astfel, Curtea a constatat cã dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc prerogativa dispoziţiei dreptului de proprietate, înstrãinarea bunurilor fiind subsecventã manifestãrii neechivoce a intenţiei titularului dreptului de a le vinde.
În ceea ce priveşte preţul stabilit de legiuitor, acesta opereazã strict în considerarea persoanei cumpãrãtorului, care, în calitatea sa de titular al contractului de atribuire în folosinţã gratuitã (comodat), a fost obligat sã respecte clauzele contractuale referitoare la reintegrarea fabricii de nutreţuri combinate sau a construcţiei zootehnice în circuitul economic productiv. De altfel, cuantumul preţului, alãturi de folosinţa gratuitã a acestor construcţii pe o perioadã de maximum 5 ani, au constituit principalele argumente în atragerea investitorilor în acest domeniu şi realizarea scopului declarat al <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 , şi anume dezvoltarea strategiei naţionale în domeniul zootehnic. Or, aceastã strategie a avut ca principal obiectiv diminuarea pagubelor produse prin dezafectarea complexurilor zootehnice şi a impus oferirea unor avantaje crescãtorilor de animale, persoane fizice sau persoane juridice, cu condiţia ca aceştia sã utilizeze bunurile date în folosinţã şi, ulterior, cumpãrate, exclusiv pentru creşterea de animale şi realizarea de producţii zootehnice.
Totodatã, examinând motivele de neconstituţionalitate privind încãlcarea principiului autonomiei locale, consacrat de <>art. 120 alin. (1) şi (2) din Constituţie , Curtea a constatat în jurisprudenţa sa cã acestea sunt neîntemeiate, întrucât mãsura a fost instituitã prin ordonanţã de urgenţã, act de nivelul legii. Curtea a mai examinat, în legãturã cu alte acte normative (legi şi ordonanţe), critici care vizau încãlcãri ale principiului autonomiei locale prin instituirea unor obligaţii pentru consiliile locale. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, Curtea a reţinut în considerentele sale cã "principiul autonomiei locale nu include şi absolvirea autoritãţilor administraţiei publice locale de la obligaţia respectãrii legilor cu caracter general şi valabilitate pe întreg teritoriul ţãrii". De asemenea, prin <>Decizia nr. 136 din 3 mai 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea a reţinut cã "dispoziţiile constituţionale ale <>art. 119 şi <>art. 120 alin. (2) se referã la principiul autonomiei locale în cadrul organizãrii administraţiei publice din unitãţile administrativ-teritoriale, iar nu la existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal". Curtea a reţinut cã însãşi <>Carta europeanã a autonomiei locale, adoptatã la Strasbourg la 15 octombrie 1985, intratã în vigoare la 1 septembrie 1988, ratificatã de România prin <>Legea nr. 199/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, face referire, potrivit art. 3 pct. 1, la cadrul legal intern, prin reglementarea conceptului de autonomie localã ca "dreptul şi capacitatea efectivã ale autoritãţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantã a treburilor publice". Pentru aceleaşi considerente, s-a reţinut cã actul normativ criticat nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 121 privind autoritãţile comunale şi orãşeneşti.
De asemenea, asupra constituţionalitãţii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 , Curtea a reţinut cã, potrivit <>art. 44 alin. (1) din Constituţie , "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Astfel, aceste prevederi permit legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, sã instituie reguli care sã armonizeze incidenţa şi a altor drepturi fundamentale ale cetãţenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematicã a Constituţiei, astfel încât ele sã nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate. Curtea a reţinut cã mãsurile instituite prin ordonanţa de urgenţã criticatã vizeazã repunerea în circuitul economic agricol a unor construcţii dezafectate, deturnate de la destinaţia lor fireascã, în scopul încurajãrii dezvoltãrii creşterii animalelor şi cu consecinţe pozitive asupra dezvoltãrii economice a unitãţilor administrativ-teritoriale. Or, acţionând astfel, statul se situeazã în planul exercitãrii concrete, prin activitatea normativã, a atribuţiilor sale privind "protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã" şi "crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii", în conformitate cu dispoziţiile <>art. 135 alin. (2) lit. b) şi f) din Constituţie .
În legãturã cu susţinerile de neconstituţionalitate care vizeazã necorelarea dintre prevederile de lege criticate şi unele prevederi ale <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , Curtea constatã cã nici acestea nu pot fi primite. Astfel, în temeiul <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea lui cu dispoziţiile sau principiile Constituţiei pretins încãlcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele.
Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 , <>art. 3 alin. (1), (6), (7) şi (8) , <>art. 4 alin. (1) şi (2) şi <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrãşãrii şi exploatãrii animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Tudor Vladimirescu în Dosarul nr. 972/838/2008 al Judecãtoriei Lieşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
