Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasilicã Dublea în Dosarul nr. 429/233/2005 al Judecãtoriei Galaţi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 429/233/2005, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 şi art. 209 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasilicã Dublea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, deoarece, deşi începerea urmãririi penale pentru aceste fapte se poate realiza la sesizarea pãrţii vãtãmate, aceasta nu are posibilitatea de a-şi retrage plângerea formulatã.
Judecãtoria Galaţi opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208 şi art. 209 din Codul penal, cu denumirea marginalã Furtul şi Furtul calificat.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 87 din 10 februarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, statuând cã nu încalcã principiul egalitãţii în drepturi prevãzut de art. 16 din Constituţie, dat fiind cã, prin conţinutul lor, infracţiunile stabilite prin prevederile legale menţionate se deosebesc de infracţiunile la care se referã autorul excepţiei - infracţiuni pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, iar împãcarea pãrţilor constituie o cauzã de înlãturare a rãspunderii penale -, astfel cã, neexistând identitate de situaţii juridice, tratamentul juridic diferit nu constituie o discriminare.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Distinct de acestea, Curtea mai constatã cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecatã, deci şi procedura plângerii prealabile, sunt stabilite de lege. Instituirea acestei proceduri este determinatã de raţiuni de politicã penalã şi vizeazã cu precãdere acele infracţiuni care prezintã un pericol social mai ridicat şi pentru care se impune intervenţia fermã a statului, indiferent de manifestarea explicitã de voinţã a persoanei vãtãmate. O asemenea abordare nu este de naturã a afecta în vreun fel dreptul la apãrare ori accesul liber la justiţie, întrucât atât învinuitul/inculpatul, pe de o parte, cât şi persoana vãtãmatã, pe de altã parte, pot beneficia nestingherit de acestea.
În sfârşit, o eventualã modificare a textelor legale criticate în sensul dorit de autor nu poate constitui obiectul unui control de constituţionalitate, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) şi art. 115 din Constituţie, doar autoritatea legiuitoare ordinarã sau delegatã o poate face, Curţii, prin activitatea pe care o desfãşoarã în exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 146 din Legea fundamentalã, nefiindu-i recunoscutã, sau, mai bine spus, fiindu-i interzis sã se poziţioneze în postura de legiuitor pozitiv.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi art. 209 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasilicã Dublea în Dosarul nr. 429/233/2005 al Judecãtoriei Galaţi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 octombrie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
