Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.279 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (2) si art. 26 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 8 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (2) şi <>art. 26 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, invocatã de Mihai Costea în Dosarul nr. 296/302/2009 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti, excepţie ce face obiectul Dosarului nr. 1.751 D/2009.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.811 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 20 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Omer Kaya în Dosarul nr. 855/302/2009 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.751 D/2009 şi nr. 1.811 D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.811 D/2009 la Dosarul nr. 1.751 D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 martie 2009 şi, respectiv, 13 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 296/302/2009 şi, respectiv, nr. 855/302/2009, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (2) şi <>art. 26 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Mihai Costea şi, respectiv, Omer Kaya.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similarã în dosarele conexate, se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 sunt neconstituţionale, deoarece "stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât sã determine o inegalitate a cetãţenilor în faţa legii, lãsatã la îndemâna unui organ de autoritate publicã aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei". Aprecierea cã decizia o are judecãtorul delegat este neconformã cu dreptul la integritate psihicã, întrucât acesta decide pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepţional", fãrã stabilirea unor limite, ce înseamnã regimul pe care urmeazã sã îl suporte deţinutul. Se conchide în sensul cã sintagma "în mod excepţional" îngrãdeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune înlãturarea ei. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii din <>Legea nr. 275/2006 criticate, se susţine cã sunt neconstituţionale în raport de art. 24 din Constituţie, deoarece, în faţa judecãtorului delegat, persoana condamnatã nu poate beneficia de un apãrãtor ales sau din oficiu.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã, prin decizii recente, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat asupra aceloraşi aspecte.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (2) şi art. 23 alin. (2), având un conţinut identic, respectiv: "În mod excepţional, natura şi modul de sãvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.", precum şi cele ale art. 26 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cãrora "Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune dacã persoana condamnatã a avut o bunã conduitã şi a fãcut eforturi serioase pentru reintegrare socialã, în special în cadrul activitãţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologicã şi asistenţã socialã, al instruirii şcolare şi al formãrii profesionale, precum şi în cadrul muncii prestate".
În susţinerea excepţiei se invocã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, în art. 16 - Egalitatea în drepturi, în art. 22 - Dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã şi în art. 24 - Dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport de prevederile Legii fundamentale invocate în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare.
În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, <>Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, <>Decizia nr. 1.308 din 2 decembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 23 decembrie 2008, <>Decizia nr. 827 din 2 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 25 octombrie 2007, şi <>Decizia nr. 534 din 31 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 27 iunie 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect aceleaşi texte din <>Legea nr. 275/2006 , criticate fie distinct, fie alãturi de alte dispoziţii ale aceleiaşi legi.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã anterior, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (2) şi <>art. 26 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Mihai Costea şi, respectiv, Omer Kaya în dosarele nr. 296/302/2009 şi, respectiv, nr. 855/302/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
