Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.275 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) si art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 10 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) şi art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elena Neculai în Dosarul nr. 9.410.1/55/2007 al Tribunalului Arad - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 9.410.1/55/2007, Tribunalul Arad - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) şi art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elena Neculai.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece interzic exercitarea apelului ca şi cale de atac ordinarã, încãlcând astfel "dreptul constituţional de a accesa toate cãile de atac". În ceea ce priveşte art. 331 din Codul de procedurã penalã, se aratã cã este neconstituţional, deoarece lasã la latitudinea judecãtorului sã admitã sau nu un mijloc de probã. Se considerã cã probele propuse înaintea judecãtorului trebuie în mod obligatoriu sã fie acceptate de instanţã pentru aflarea adevãrului şi pentru a permite pãrţii sã îşi prezinte proba aşa cum a solicitat-o.
Tribunalul Arad - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Aratã cã accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil nu presupun accesul la toate gradele de jurisdicţie şi obligativitatea parcurgerii unui numãr de trei grade de jurisdicţie în materie penalã, legiuitorul având dreptul ca prin legi speciale sã stabileascã cãile de atac şi condiţiile în care pot fi exercitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) şi art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 331: "Dacã din cercetarea judecãtoreascã rezultã cã pentru lãmurirea faptelor sau împrejurãrilor cauzei este necesarã administrarea unor probe noi, instanţa dispune fie judecarea cauzei în continuare, fie amânarea ei.";
- Art. 361 alin. 1 lit. a): "Sentinţele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [... ] a) sentinţele privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.";
- Art. 385^6 alin. 3: "Recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 385^9, iar instanţa este obligatã ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21- Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apãrare, art. 124 - Înfãptuirea justiţiei şi ale art. 129 - Folosirea cãilor de atac. Se invocã, de asemenea, dispoziţiile art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dublul grad de jurisdicţie în materie penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Contrar susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile art. 331 din Codul de procedurã penalã dau expresie dreptului pãrţilor la un proces echitabil. Astfel, pentru a contribui la soluţionarea cauzei şi la realizarea scopului procesului penal, probele propuse de pãrţi trebuie sã fie concludente şi utile. Administrarea de probe care nu au niciun efect asupra soluţionãrii cauzei, ori pentru dovedirea unor aspecte asupra cãrora organele judiciare s-au edificat deja, nu ar conduce decât la tergiversarea soluţionãrii cauzei.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã penalã, acestea sunt în concordanţã cu prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, care dau în competenţa exclusivã a legiuitorului stabilirea competenţei, a procedurii de judecatã şi a cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, precum şi cu cele ale art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dublul grad de jurisdicţie în materie penalã.
Tot astfel, prevederile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã nu aduc nicio atingere dreptului la un proces echitabil, Curtea reţinând în acest sens în jurisprudenţa sa urmãtoarele: "faptul de a nu putea folosi [...] calea de atac a apelului nu afecteazã drepturile procesuale [...], având în vedere dispoziţiile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, care prevãd cã recursul, în acest caz, nu se limiteazã la motivele de casare enumerate de art. 385^9 din Codul de procedurã penalã, iar instanţa este obligatã sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele" (<>Decizia nr. 156 din 17 aprilie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 26 mai 2003).
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) şi art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elena Neculai în Dosarul nr. 9.410.1/55/2007 al Tribunalului Arad - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
