Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.274 din 29 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 19 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 244 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marinela Corduneanu în Dosarul nr. 4.950/245/2010 al Judecãtoriei Iaşi - Secţia civilã, şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.137D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.950/245/2010, Judecãtoria Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marinela Corduneanu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autorul excepţiei împotriva încheierii pronunţate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Iaşi prin care a fost dispusã notarea în cartea funciarã a sechestrului asigurator la solicitarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi, în condiţiile în care cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate de suspendare a judecãrii cauzei, în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedurã civilã, a fost respinsã prin încheiere.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât legiuitorul lasã la aprecierea instanţei oportunitatea suspendãrii judecãrii cauzei, fapt ce pune textul criticat într-o vãditã contradicţie cu dispoziţiile constituţionale. Prin insuficienta reglementare se dã naştere unui evident arbitrariu, în sensul cã instanţele de judecatã interpreteazã în mod diferit situaţii identice, ceea ce conduce la o practicã neunitarã. Autoarea excepţiei mai aratã cã existã un dezechilibru evident şi o inegalitate între justiţiabilii ce apeleazã la instanţe diferite.
Judecãtoria Iaşi - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate oferã instanţei posibilitatea de a aprecia asupra oportunitãţii suspendãrii cursului judecãţii, şi poate fi luatã prin exercitarea rolului activ al instanţei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 244 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. În realitate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observã cã autoarea acesteia, prin critica sa, vizeazã exclusiv art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedurã civilã, text asupra cãruia Curtea urmeazã sã se pronunţe prin prezenta decizie. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
"Instanţa poate suspenda judecata: [...]
2. când s-a început urmãrirea penalã pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra hotãrârii ce urmeazã sã se dea."
În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (2) privind înfãptuirea justiţiei din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedurã civilã reglementeazã unul din cazurile de suspendare facultativã a judecãţii procesului civil atunci când s-a început urmãrirea penalã pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra hotãrârii ce urmeazã sã soluţioneze cauza. Curtea reţine cã sfera de apreciere a judecãtorului este circumscrisã numai la situaţiile în care existã o soluţie de începere a urmãririi penale - criteriu clar şi obiectiv. Textul evocã ipoteza când acţiunea civilã este sau devine dependentã de soluţia ce s-ar da în acţiunea penalã.
Curtea, prin deciziile nr. 29 din 27 ianuarie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 26 februarie 2004, şi nr. 280 din 28 martie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 5 mai 2006, a stabilit, cu valoare de principiu, cã suspendarea cauzei, în ipotezele prevãzute de art. 244 din Codul de procedurã civilã, nu încalcã art. 21 din Constituţie şi cã este de naturã sã preîntâmpine situaţiile în care instanţele judecãtoreşti ar pronunţa hotãrâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilitãţii raporturilor juridice existente între pãrţi. Pe de altã parte, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendãrii cursului judecãţii, instanţa este chematã sã cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecãţii. Prin urmare, lãsarea mãsurii suspendãrii la aprecierea judecãtorului este menitã sã îi permitã acestuia sã îşi exercite rolul activ, sancţionând eventualele tentative de exercitare abuzivã a drepturilor procesuale, incontestabil mai eficient decât în situaţia în care suspendarea ar avea caracter imperativ.
Totodatã, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedurã civilã care prevãd posibilitatea suspendãrii cauzei atunci când s-a început urmãrirea penalã pentru o infracţiune care "ar avea o înrâurire hotãrâtoare asupra hotãrârii ce urmeazã sã se dea" sunt şi o aplicare a art. 19 alin. 2 din Codul de procedurã penalã care consacrã regula "penalul ţine în loc civilul", rezolvarea cauzei penale având, deci, prioritate (mutatis mutandis a se vedea pentru procedura fiscalã, Decizia nr. 1.237 din 18 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 15 decembrie 2008). În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 22 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora hotãrârea definitivã a instanţei penale are autoritate de lucru judecat, în faţa instanţei civile, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a sãvârşit-o şi a vinovãţiei acesteia.
De asemenea, Curtea observã cã, în cazul în care ulterior pronunţãrii hotãrârii ce soluţioneazã pe fond pricina, se descoperã o infracţiune privitoare la pricinã, este deschisã calea revizuirii hotãrârii (art. 322 din Codul de procedurã civilã).
În plus, împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecãţii se poate face recurs, în mod separat, în temeiul art. 244^1 din Codul de procedurã civilã.
Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalitãţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, justiţiabilii care se adreseazã unor instanţe diferite pe calea unor proceduri diferite nu pot fi consideraţi în situaţii juridice egale.
Curtea reţine, de asemenea, cã reglementarea art. 244 din Codul de procedurã civilã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinatã prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". Legiuitorul este deci îndreptãţit sã stabileascã mãsurile legislative adecvate pentru a se asigura desfãşurarea proceselor şi pentru a împiedica abuzul de drept.
Având în vedere toate aceste considerente Curtea constatã cã nu se încalcã nici prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie potrivit cãrora "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marinela Corduneanu în Dosarul nr. 4.950/245/2010 al Judecãtoriei Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
