Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.270 din 25 noiembrie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 212 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 23 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 212 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Baupartner" - S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 2.049/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.049/105/2007, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de pârâta Societatea Comercialã "Baupartner" - S.R.L. din Ploieşti în dosarul menţionat, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind obligarea acesteia la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea unor materiale livrate şi a unor lucrãri efectuate şi neachitate, conform contractului de subantreprizã încheiat între pãrţi.
În motivarea excepţiei se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate încalcã principiul egalitãţii, dreptul la un proces echitabil şi la apãrare, deoarece permit instanţei de judecatã ca în mod discreţionar sã respingã cererea legalã a pãrţii de a se efectua o contraexpertizã în condiţiile în care între concluziile experţilor numiţi în cauzã sunt diferenţe de neconciliat.
Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã dispoziţiile art. 212 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale, de vreme ce acestea nu privesc încuviinţarea unei noi probe, ci doar refacerea unei probe deja administrate, necesarã, dupã caz, în scopul stabilirii în concret a situaţiei de fapt existente în litigiul dedus judecãţii.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile art. 212 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 212 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 212: "Dacã instanţa nu este lãmuritã prin expertiza fãcutã, poate dispune întregirea expertizei sau o nouã expertizã.
Expertiza contrarie va trebui cerutã motivat la primul termen dupã depunerea lucrãrii."
În susţinerea neconstituţionalitãţii prevederilor de lege criticate sunt invocate normele constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare şi art. 20 alin. (1), acesta din urmã fiind invocat sub aspectul încãlcãrii art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, consacrat dreptului la un proces echitabil.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 212 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale, deoarece oferã instanţei de judecatã posibilitatea de a exercita în mod abuziv rolul sãu activ, în sensul cã aceasta poate refuza de o manierã discreţionarã, discriminatorie, cererea legalã a unei pãrţi de a se efectua o contraexpertizã, ca mijloc legal de apãrare, în condiţiile în care sunt diferenţe de neconciliat între concluziile experţilor numiţi în cauzã.
Curtea constatã cã aceste critici de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate.
Dispoziţiile art. 212 din Codul de procedurã civilã nu conţin norme cu caracter discriminatoriu, care sã avantajeze o parte sau alta în defavoarea celeilalte, ci prevãd dreptul oricãrei pãrţi din proces de a cere motivat efectuarea contraexpertizei şi de a depune aceastã cerere pânã la primul termen dupã depunerea lucrãrii. Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa contrarietate faţã de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Cât priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate, întemeiate pe art. 21, art. 24 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, se constatã cã nici acestea nu pot fi primite.
Articolul 212 din Codul de procedurã civilã reglementeazã douã situaţii distincte: alin. 1 prevede posibilitatea ca instanţa, în exercitarea rolului sãu activ în administrarea probatoriului, sã dispunã întregirea expertizei sau o nouã expertizã, atunci când datele rezultate din prima expertizã sunt nelãmuritoare pentru aflarea adevãrului. Decizia instanţei de a se completa sau repeta expertiza ţine de specificul fiecãrei cauze şi de administrarea probelor aflate la dosar, asupra cãrora putere suveranã de apreciere o are instanţa de judecatã, care, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţie, se caracterizeazã prin independenţã şi supunere exclusiv faţã de lege. Pe de altã parte, alin. 2 al art. 212 din Codul de procedurã civilã prevede dreptul oricãrei pãrţi din proces de a solicita motivat, pânã la primul termen dupã depunerea lucrãrii, efectuarea unei expertize contrarii, cerere asupra cãreia va decide instanţa, în funcţie de temeinicia acesteia. Este firesc ca partea sã aibã dreptul de a solicita efectuarea unei contraexpertize, dar acest drept sã nu fie unul absolut, de jure, ci sã fie condiţionat de exercitarea sa într-un anumit termen, iar cererea sã fie motivatã, deoarece în caz contrar ar fi împiedicatã soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, cerinţã impusã de art. 21 alin. (3) din Constituţie, având în vedere cã pãrţile din proces se aflã pe poziţii contrare şi ar putea exercita cu rea-credinţã dreptul prevãzut de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 212 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Baupartner" - S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 2.049/105/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
