Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. e) si g) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, precum si pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, in integralitatea lor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a prevederilor <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a ambelor ordonanţe în integralitatea lor, excepţie ridicatã de Partidul România Mare în Dosarul nr. 5.446/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, prin reprezentant Augustin Lucian Bolcaş, cu delegaţie depusã la dosar, şi partea Guvernul României, prin avocat Robert Roşu, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei.
Acesta susţine, în esenţã, cã prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , reluate şi de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , modificã în mod substanţial voinţa legiuitorului exprimatã prin adoptarea cu o majoritate covârşitoare a <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, lege confirmatã, de altfel, şi din punct de vedere constituţional, prin <>Decizia nr. 305 din 12 martie 2008 a Curţii Constituţionale şi promulgatã prin decret al Preşedintelui României. Astfel, cele douã acte normative criticate încalcã prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin care este interzis ca prin adoptarea ordonanţelor de urgenţã sã fie afectate drepturile electorale, deoarece acestea încalcã norma prohibitivã cuprinsã la <>art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 , referitoare la diferenţa maximã acceptatã, de 30 %, dintre cel mai mic şi cel mai mare colegiu uninominal, transformând-o, prin utilizarea sintagmei "de regulã", introdusã prin <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , într-o normã dispozitivã, care permite, aşadar, depãşirea acestei limite, denaturând voinţa legiuitorului.
Se susţine cã modalitatea de constituire a colegiilor uninominale nu poate fi privitã drept o simplã operaţiune tehnicã, aceasta având o influenţã majorã asupra egalitãţii votului. Or, legiuitorul delegat, prin delimitarea unor bazine electorale în temeiul normelor introduse prin cele douã ordonanţe de urgenţã, îşi creeazã avantaje proprii, ştiut fiind faptul cã de "geografia electoralã" depinde respectarea principiului democratic al egalitãţii votului, rezultat din prevederile art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie. În plus, potrivit <>art. 12 din Legea nr. 35/2008 , hotãrârea Guvernului prin care se efectueazã prima delimitare a colegiilor uninominale trebuie sã fie conformã hotãrârii unei comisii parlamentare speciale şi nu potrivnicã acesteia, astfel cã aceastã primã delimitare, care fixeazã geografia colegiilor uninominale, este cu atât mai importantã în planul respectãrii exercitãrii drepturilor electorale în condiţii de constituţionalitate. Pentru motivele formulate, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Având cuvântul, Guvernul României, prin apãrãtorul ales, solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru urmãtoarele motive:
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la cele douã ordonanţe de urgenţã în integralitatea lor, susţine cã autorul excepţiei nu indicã textele de lege pretins încãlcate, astfel cã nu se poate lua în discuţie o astfel de criticã. De asemenea, nici în privinţa nesocotirii prevederilor art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie, vizate sub aspectul reglementãrii unor drepturi componente ale dreptului de a alege şi de a fi ales, nu sunt formulate motive concrete de pretinsã neconformitate.
Ceea ce, în esenţã, criticã autorul excepţiei se rezumã la utilizarea sintagmei "de regulã" în cuprinsul <>art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 , introdusã prin <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , despre care se afirmã cã ar conduce la încãlcarea interdicţiei prevãzute la art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la afectarea drepturilor electorale prin adoptarea de ordonanţe de urgenţã. Or, cele douã ordonanţe au fost adoptate în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) din Constituţie şi nu vizeazã drepturi electorale, ci reglementeazã anumite operaţiuni tehnice specifice derulãrii procesului electoral, emise în aplicarea legii, respectiv a hotãrârii comisiei parlamentare speciale care prezenta anumite lipsuri şi necorelãri, astfel cã s-a urmãrit evitarea impedimentelor practice ce ar putea produce un blocaj în desfãşurarea acestui proces. Mai mult, delimitarea colegiilor uninominale nu poate fi confundatã cu modalitatea lor de stabilire, prima fiind, potrivit <>Deciziei nr. 305 din 12 martie 2008 a Curţii Constituţionale, o operaţiune tehnicã. Totodatã, dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 , criticate, care cuprind sintagma "de regulã", trebuie aplicate cu respectarea condiţiilor prevãzute la lit. a)-e) ale aceluiaşi alineat (2), astfel cã nu se poate susţine cã simpla introducere a acestei expresii poate avea consecinţele negative asupra egalitãţii votului la care face referire autorul excepţiei. De altfel, întreaga argumentaţie a acestuia vorbeşte despre eventualele efecte negative asupra dreptului obiectiv, pornind de la prezumţia cã legiuitorul delegat a adoptat o reglementare în propriul beneficiu, când, în realitate, astfel de consecinţe inechitabile nu se pot crea în mod practic şi, oricum, o asemenea motivare nu poate avea valoarea unei veritabile critici de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate. Referindu-se la critica de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , în integralitatea lor, faţã de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, aratã cã aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece cele douã acte normative nu aduc modificãri drepturilor fundamentale, respectiv drepturilor electorale, ci conţin norme de ordin tehnic adoptate în vederea delimitãrii co<>legiilor uninominale, în conformitate cu legea-cadru Legea nr. 35/2008 . În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g) şi art. 12 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, apreciazã cã ele nu contravin normelor art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie, pretins a fi încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.446/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a prevederilor <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a ambelor ordonanţe în integralitatea lor".
Excepţia a fost ridicatã de Partidul România Mare într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ, respectiv a <>Hotãrârii Guvernului nr. 802/2008 pentru aprobarea primei delimitãri a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, mai întâi, neconstituţionalitatea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 sub aspectul încãlcãrii prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, deoarece cele douã acte normative au fost adoptate în domeniul drepturilor electorale. Se susţine, în acest sens, cã "a dispune asupra modalitãţilor de stabilire a colegiilor pentru votul uninominal este o acţiune juridicã de naturã sã influenţeze direct drepturile electorale". Or, "interdicţia prevãzutã în textul constituţional încãlcat urmãreşte protejarea modului de formare a organelor fundamentale ale oricãrei democraţii de ingerinţele unui executiv oricând sã le adapteze unui scop politic şi electoral politic, în interes propriu". Totodatã, potrivit art. 11 şi <>art. 12 din Legea nr. 35/2008 , în forma adoptatã iniţial de legiuitor, stabilirea primelor colegii uninominale constituie un atribut exclusiv al Parlamentului, reprezentat prin hotãrârea unei comisii speciale, iar hotãrârile de Guvern ce se adoptã din punct de vedere tehnic normativ trebuie sã fie conforme acestei hotãrâri a comisiei speciale. Emiterea ambelor ordonanţe de urgenţã criticate în cauzã constituie, şi sub acest aspect, o încãlcare a art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Cât priveşte neconstituţionalitatea art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale <>art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 , astfel cum au fost modificate prin cele douã texte de lege criticate, se susţine cã acestea contravin principiului egalitãţii şi al egalitãţii votului, aşa cum se reflectã din prevederile art. 16, art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie.
Stabilirea colegiilor nu reprezintã simple operaţii tehnice, ci constituie chiar modalitatea de garantare a principiului democratic al egalitãţii votului.
Or, introducerea unei simple sintagme - "de regulã" - în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) din lege are influenţe deosebite în procesul acordãrii mandatelor, în sensul inegalitãţii valorii votului. Aceasta, deoarece "de geografia electoralã depinde în mod esenţial egalitatea votului, care este definit de ponderea pe care o are în constituirea unui mandat," astfel cum s-a susţinut şi în literatura de specialitate (I. Muraru, S. Tãnãsescu, "Drept constituţional şi instituţii politice", Editura Lumina Lex 2001, p. 397 şi urm.).
Se mai menţioneazã cã, prin actele normative criticate şi chiar prin introducerea unei simple sintagme - "de regulã", executivul a uzat de o modalitate subtilã de a modifica esenţial voinţa legiuitorului, transpusã în <>Legea nr. 35/2008 , prin emiterea, imediat dupã adoptarea legii, a unor acte normative proprii, în dispreţul raţiunilor care au stat la baza adoptãri legii.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã prevederile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi ale <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 nu contravin principiilor constituţionale invocate, susţinerile autorului excepţiei vizând, de fapt, eventuala nerespectare a normelor de tehnicã legislativã, care ar fi de naturã sã influenţeze legalitatea şi oportunitatea actului administrativ dedus judecãţii, respectiv a <>Hotãrârii Guvernului nr. 802/2008 .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 este neîntemeiatã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, se aratã cã "analiza <>art. 11 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 35/2008 , astfel cum a fost modificat prin <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , relevã cu limpezime cã textul introdus prin ordonanţa de urgenţã se referã la stabilirea obligaţiei ca delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului în cadrul celor 6 sectoare ale municipiului Bucureşti sã se facã cu respectarea unor prevederi existente deja în cuprinsul <>Legii nr. 35/2008 ". Se desprind, prin urmare, douã concluzii: "a) intervenţia Guvernului în modificarea <>Legii nr. 35/2008 prin ordonanţa de urgenţã (...) se limiteazã la o operaţiune tehnicã în limitele unor texte aprobate deja de Parlament, respectându-se regimul juridic general stabilit prin <>Legea nr. 35/2008 ; b) completarea adusã pe aceastã cale lit. e) a alin. (2) al <>art. 11 din Legea nr. 35/2008 nu are legãturã cu drepturile electorale, aşa cum sunt ele reglementate de art. 36 şi 37 din Constituţia României." Cât priveşte introducerea sintagmei "de regulã", se observã cã aceasta "este condiţionatã de respectarea prevederilor lit. a)-e)" din cuprinsul aceluiaşi alineat (2) al <>art. 11 din Legea nr. 35/2008 şi ea "nu vizeazã direct şansele candidaţilor de a câştiga un mandat de deputat sau de senator, ci se referã la stabilirea mãrimii colegiilor uninominale, or aceastã operaţiune are un evident caracter tehnic şi ţine de existenţa unui factor material obiectiv: numãrul locuitorilor care rezideazã pe raza unui colegiu uninominal."
Modificarea alin. (1) şi (2) ale <>art. 12 din Legea nr. 35/2008 , operatã prin <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 este, de asemenea, "o operaţiune tehnicã şi necesarã, la care Guvernul a recurs pentru a face o serie de corecţii ce vizeazã aplicarea corespunzãtoare a <>Legii nr. 35/2008 ", ceea ce nu este de naturã "a afecta drepturile electorale".
Se mai aratã, în legãturã cu înţelesul termenului de "afectare a drepturilor electorale", din cuprinsul art. 115 alin. (6) din Constituţie, cã "legiuitorul constituant a avut în vedere prin acest termen (...) interdicţia de a leza, a micşora sfera de cuprindere sau de a restrânge drepturile electorale pe calea ordonanţelor de urgenţã şi nicidecum interdicţia de a stabili operaţiuni de tehnicã electoralã prin care s-ar stabili cadrul legal de aplicare a prevederilor legale referitoare la exercitarea drepturilor electorale."
Aratã, în acest sens, cã, "în virtutea delegãrii sale constituţionale, Guvernul este îndreptãţit sã reglementeze domeniul drepturilor electorale, cu condiţia de a nu le ştirbi sau de a nu restrânge sfera de exercitare a acestora; or, rezultã limpede cã cele douã ordonanţe de urgenţã s-au limitat la reglementarea unor operaţiuni de exercitare a dreptului de a fi ales, nevizând dreptul ca atare."
Guvernul apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 115 alin. (6), art. 16, art. 37 şi art. 62 alin. (1) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate fiind, aşadar, neîntemeiatã. Astfel, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 "modificã <>Legea nr. 35/2008 , şi nu Constituţia României, pentru a fi în prezenţa unei legi constituţionale", astfel cã este neîntemeiatã critica potrivit cãreia Guvernul a reglementat, prin adoptarea celor douã ordonanţe de urgenţã, în domeniul legilor constituţionale.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate faţã de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, se aratã cã "atât dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , cât şi cele ale <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 nu sunt de naturã a afecta vreun drept electoral." Astfel, dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g), modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , "menţinând în continuare ca regulã criteriul proporţiei între cel mai mic şi cel mai mare colegiu uninominal, stabileşte şi posibilitatea derogãrii de la aceasta pentru a se putea rezolva situaţiile practice în care acest criteriu nu ar putea fi respectat din motive obiective, evitându-se astfel situaţiile de blocaj în aplicarea şi executarea legii. Acest aspect însã nu este de naturã a afecta egalitatea dreptului de vot al cetãţenilor, fiecare cetãţean având dreptul la un singur vot pentru Senat şi unul singur pentru Camera Deputaţilor dat într-un colegiu uninominal, în condiţiile legii."
De asemenea, nici modificãrile aduse <>art. 12 prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 "nu afecteazã în niciun fel drepturile electorale, ci clarificã aspecte practice cum ar fi cele referitoare la faptul cã stabilirea colegiilor uninominale ar trebui sã aibã în vedere nu numai delimitarea, ci şi numerotarea acestora, sau cã, în anumite cazuri obiective, actualizarea este necesarã a fi fãcutã şi anual."
În consecinţã, se apreciazã cã nu au fost încãlcate nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţia României.
În plus, se menţioneazã cã prevederile art. 37 din Legea fundamentalã, invocate în cauzã, nu sunt incidente, ele referindu-se la condiţiile în care o persoanã poate fi aleasã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi ale <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 sunt neconstituţionale. Aceasta, deoarece "instituirea prin ordonanţele de urgenţã menţionate a unor reguli privind delimitarea colegiilor uninominale aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), potrivit cãrora ordonanţele de urgenţã nu pot afecta drepturile şi libertãţile prevãzute de Constituţie, drepturile electorale", de vreme ce "posibilitatea de a dispune asupra modalitãţilor de stabilire a colegiilor uninominale este o acţiune juridicã ce influenţeazã drepturile electorale". Legiuitorul constituant a dorit sã precizeze, prin conţinutul art. 115 alin. (6) din Constituţie, cã "sub nicio formã printr-o ordonanţã de urgenţã nu poate fi afectat regimul de realizare al drepturilor electorale, cu alte cuvinte, prin ordonanţã de urgenţã nu se pot adopta legi electorale sau coduri electorale." Totodatã, prin <>Decizia nr. 544/2006 , Curtea Constituţionalã a reţinut cã depãşirea limitelor delegãrii legislative de cãtre Guvern reprezintã o imixtiune în competenţa legislativã a Parlamentului.
Textele de lege criticate conţin şi norme contrare egalitãţii votului, regulã rezultatã din conţinutul art. 16, art. 62 alin. (1) şi art. 37 din Constituţie şi "care semnificã, pe de o parte, cã fiecare alegãtor are dreptul la un singur vot pentru alegerea unui deputat, şi respectiv, senator, iar, pe de altã parte, cã puterea fiecãrui vot este egalã." Ca atare, "egalitatea votului presupune şi înlãturarea unor tehnici şi procedee electorale de limitare sau deturnare a acestui deziderat".
Totodatã, utilizarea sintagmei "de regulã" în cuprinsul prevederilor <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 "determinã neîndeplinirea criteriilor de claritate, previziune şi predictibilitate ce trebuie sã caracterizeze normele juridice, pentru ca subiectul de drept vizat sã îşi poatã conforma conduita, astfel încât sã evite consecinţele nerespectãrii lor. Lipsa de claritate şi ambiguitatea textului legal indicat lasã loc arbitrariului şi poate genera interpretãri greşite, confuze în aplicare, de naturã sã aducã atingere regulilor constituţionale privind egalitatea votului."
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivãrii scrise a autorului excepţiei, prevederile "<>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 30 mai 2008, dispoziţii prin care au fost modificate lit. e) şi g) ale alin. (2) din <>art. 11 al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivãrii scrise a autorului excepţiei, şi prevederile "<>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008, dispoziţii prin care au fost modificate prevederile alin. (1) şi (2) ale <>art. 12 din aceeaşi lege - Legea nr. 35/2008 . Totodatã, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi cele douã ordonanţe criticate - <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 -, în integralitatea lor.
În ceea ce priveşte modalitatea de formulare a obiectului excepţiei, Curtea Constituţionalã observã cã, potrivit normelor de tehnicã legislativã, dispoziţiile de modificare şi de completare sunt încorporate, de la data intrãrii lor în vigoare, în actul de bazã, identificându-se cu acesta. Ca atare, Curtea reţine cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale <>art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum aceste texte de lege au fost modificate prin <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , respectiv prin <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , dar şi cele douã ordonanţe de urgenţã în integralitatea lor.
Textele de lege atacate au în prezent urmãtoarea redactare:
<>Art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) din Legea nr. 35/2008 : "(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de urmãtoarele reguli: (...)
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie sã depãşeascã limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând sã fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecãrui sector în parte; (...)
g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã în numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie, de regulã, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."
Art. 12 alin. (1) şi (2): "(1) Prima delimitare şi numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuatã prin hotãrâre a Guvernului, conform hotãrârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalitãţii reprezentãrii parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(2) Delimitarea şi numerotarea colegiilor uninominale se actualizeazã de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã. Operaţiunea de delimitare se actualizeazã anual în cazul în care au apãrut modificãri în structura, denumirea sau rangul unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi dupã fiecare recensãmânt al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotãrâri a Autoritãţii Electorale Permanente, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I."
Normele fundamentale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 16 "Egalitatea în drepturi", art. 37 "Dreptul de a fi ales", ale art. 62 alin. (1), potrivit cãrora "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale" şi ale art. 115 alin. (6), conform cãrora "Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã."
Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse pentru cele ce se vor arãta în continuare.
Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate rezultã cã autorul acesteia vizeazã, în principal, douã aspecte de neconstituţionalitate:
1. Primul aspect priveşte controlul de constituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , în integralitatea lor, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acest sens, se susţine cã cele douã acte normative, prin faptul cã aduc modificãri şi completãri, în principal, <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, reglementeazã, în realitate, în materia drepturilor electorale, ceea ce norma fundamentalã invocatã interzice.
Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie: "Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã."
Curtea Constituţionalã a examinat recent o criticã de neconstituţionalitate asemãnãtoare celei formulate în prezentul dosar, cu prilejul soluţionãrii, prin <>Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Cu privire la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a statuat prin decizia menţionatã cã "se poate deduce cã interdicţia adoptãrii de ordonanţe de urgenţã este totalã şi necondiţionatã atunci când menţioneazã cã "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale" şi cã "nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã". În celelalte domenii prevãzute de text, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã "afecteazã", dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin."
Prin aceeaşi decizie Curtea s-a referit şi asupra conţinutului noţiunii de "drepturi electorale", astfel cum aceasta este cuprinsã în art. 115 alin. (6) din Constituţie, statuând: "Drepturile electorale formeazã o categorie distinctã între drepturile şi libertãţile cetãţenilor. Deşi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor şi libertãţilor prevãzute de Constituţie, legiuitorul constituant a înserat distinct, alãturi de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentalã, categoria drepturilor electorale pentru a sublinia cã acestea se referã şi la drepturile electorale menţionate de legislaţia infraconstituţionalã. Alãturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regãsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegãtorilor de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricãror erori din Registrul electoral; dreptul alegãtorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricãror erori; dreptul alegãtorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegãtorilor de a obţine cartea de alegãtor; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masã). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetãţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege."
În ceea ce priveşte interdicţia cuprinsã la art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la "afectarea" drepturilor electorale pe calea ordonanţelor de urgenţã, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie, cã aceastã noţiune "trebuie examinatã cu anumite nuanţãri, în special în ce priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfãşurarea procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realitãţi practice", deoarece "în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operaţiunile electorale sã se desfãşoare." Cu privire la categoria drepturilor electorale, Curtea, cu acel prilej, a reţinut numai sensul juridic al noţiunii "a afecta", sub diferite nuanţe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vãtãma", "a leza", "a antrena consecinţe negative".
Aşadar, analizând, în acest context, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , Curtea constatã cã acestea nu aduc modificãri de naturã a afecta, a aduce prejudicii exercitãrii drepturilor electorale. Acestea conţin norme tehnice privind constituirea consiliilor locale, procedura pentru validarea alegerii primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean, reglementarea modului în care acesta participã la constituirea consiliului judeţean, precum şi dispoziţii prin care se instituie sau se modificã anumite termene, în scopul respectãrii calendarului electoral, în sensul corelãrii cu alte asemenea termene prevãzute de legislaţia în materie în vigoare. Cât priveşte modificarea <>art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) din Legea nr. 35/2008 , Curtea observã cã dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 aduc lãmuriri suplimentare, detaliate asupra modului de delimitare a colegiilor uninominale, fãrã a modifica însã voinţa legiuitorului.
Cât priveşte dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , Curtea observã cã şi acestea cuprind norme referitoare la anumite operaţiuni tehnice şi termene specifice desfãşurãrii procesului electoral, fãrã a se denatura intenţia legiuitorului.
În plus, cele douã acte normative criticate, aşa cum se aratã în preambulul lor, au fost adoptate în considerarea necesitãţii "de a oferi comisiei parlamentare speciale, constituitã pentru delimitarea colegiilor uninominale, posibilitatea efectivã de a realiza aceastã delimitare în termenul prevãzut de lege", precum şi în scopul "asigurãrii unui proces electoral coerent."
Curtea constatã totodatã cã, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituţie, invocat, de altfel, ca fiind încãlcat, "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale." Or, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentalã, sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã, astfel cã asupra <>Legii nr. 35/2008 , lege organicã ce reprezintã sediul materiei în domeniul exercitãrii drepturilor electorale, se poate reglementa şi pe calea ordonanţei de urgenţã, de vreme ce, aşa cum s-a arãtat, nu sunt afectate drepturile electorale.
În concluzie, Curtea nu poate reţine ca fiind întemeiatã critica de neconstituţionalitate referitoare la nesocotirea normelor fundamentale ale art. 115 alin. (6), actele normative atacate fiind, sub acest aspect, constituţionale.
2. Cel de-al doilea aspect de neconstituţionalitate sesizat de autorul excepţiei vizeazã încãlcarea principiului egalitãţii votului, rezultat din prevederile art. 16, art. 37 şi art. 62 alin. (1) din Constituţie, deoarece, prin modificãrile aduse art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi <>art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 , dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi ale <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 intervin în mod esenţial asupra modalitãţii de delimitare a co<>legiilor uninominale, reglementate iniţial de Parlament prin Legea nr. 35/2008 , având drept consecinţã încãlcarea drepturilor constituţionale invocate.
Pentru a examina aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea apreciazã cã este util a se lua în considerare, pe de o parte, conţinutul juridic al dispoziţiilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale <>art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 , în redactarea lor anterioarã şi, pe de altã parte, cuprinsul acestora în forma actualã, rezultatã în urma intervenţiei legiuitorului delegat.
Astfel, în redactarea anterioarã, textele de lege criticate aveau urmãtorul conţinut:
Art. 11 alin. (2) lit. e) şi g): "(2)Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de urmãtoarele reguli: (...)
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie sã depãşeascã limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare; (...)
g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã în numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."
Art. 12 alin. (1) şi (2): "(1) Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuatã prin hotãrâre a Guvernului, conform hotãrârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalitãţii reprezentãrii parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(2) Delimitarea colegiilor uninominale se actualizeazã de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã. Operaţiunea de delimitare se actualizeazã dupã fiecare recensãmânt al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotãrâri a Autoritãţii Electorale Permanente, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I."
În urma modificãrilor aduse, dispoziţiile legale atacate au în prezent urmãtoarea redactare:
Art. 11 alin. (2) lit. e) şi g): "(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de urmãtoarele reguli: (...)
e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie sã depãşeascã limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând sã fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecãrui sector în parte; (...)
g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã în numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie, de regulã, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."
Prevederile art. 11 alin. (1) lit. a), la care face trimitere art. 11 alin. (2) lit. e), conţin urmãtoarele: "(1) În cadrul fiecãreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, dupã cum urmeazã:
a) numãrul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determinã prin raportarea numãrului de locuitori al fiecãrei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevãzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugã un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depãşeşte jumãtatea normei de reprezentare, fãrã ca numãrul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electoralã sã fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2."
Art. 11 alin. (2) lit. a)-d), la care se face trimitere în alin. (2) lit. g) al aceluiaşi articol, prevede urmãtoarele: "(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de urmãtoarele reguli:
a) o circumscripţie electoralã poate fi compusã numai din colegii uninominale întregi;
b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie sã se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti;
c) pe teritoriul unei localitãţi pot fi delimitate, de regulã, doar colegii uninominale întregi;
d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulã, una sau mai multe localitãţi întregi."
Art. 12 alin. (1) şi (2), criticat: "(1) Prima delimitare şi numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuatã prin hotãrâre a Guvernului, conform hotãrârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalitãţii reprezentãrii parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(2) Delimitarea şi numerotarea colegiilor uninominale se actualizeazã de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã. Operaţiunea de delimitare se actualizeazã anual în cazul în care au apãrut modificãri în structura, denumirea sau rangul unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi dupã fiecare recensãmânt al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotãrâri a Autoritãţii Electorale Permanente, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I."
În opinia autorului excepţiei, inserarea sintagmei "de regulã" în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) are consecinţe grave în ceea ce priveşte delimitarea, în funcţie de numãrul de locuitori, a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în sensul încãlcãrii principiului exercitãrii dreptului de vot în condiţii democratice şi de egalitate.
Mai întâi, Curtea reţine cã, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituţie, votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. Or, s-a arãtat deja cã atât <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , cât şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 respectã condiţiile prevãzute de art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la reglementarea pe calea ordonanţei de urgenţã în domeniul drepturilor electorale. Prin urmare, legea electoralã o constituie <>Legea nr. 35/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Curtea constatã apoi cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 se aplicã "în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)", texte ce conţin reguli generale referitoare la modalitatea de stabilire a circumscripţiilor electorale şi de delimitare a colegiilor uninominale. Prin coroborarea textelor de lege rezultã cã dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. g), în actuala redactare, nu pot avea drept consecinţã deturnarea voinţei iniţiale a legiuitorului, care este menţinutã, în principiu, prin aplicarea normelor la care se face trimitere în textul de lege criticat. De altfel, semnificaţia egalitãţii votului, garantatã de art. 62 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (1) din Constituţie, are o dublã accepţiune, şi anume aceea potrivit cãreia fiecare alegãtor are dreptul la un singur vot pentru alegerea unui deputat, respectiv senator şi cã valoarea unui vot este aceeaşi. În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992.
Totodatã, Curtea constatã cã expresia "de regulã" a fost utilizatã în cuprinsul <>Legii nr. 35/2008 în forma sa iniţialã, reflectând de la bun început chiar intenţia Parlamentului, la momentul adoptãrii legii şi fãrã a fi deci o inovaţie a legiuitorului delegat. Un astfel de exemplu este art. 11 alin. (2) lit. c) şi d), care reglementeazã regulile pentru delimitarea colegiilor uninominale astfel: "c) pe teritoriul unei localitãţi pot fi delimitate, de regulã, doar colegii uninominale întregi; d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulã, una sau mai multe localitãţi întregi;". Aşadar, legiuitorul însuşi a avut în vedere relativitatea delimitãrii colegiilor uninominale, astfel încât repartizarea populaţiei sã se încadreze în anumite limite minimale, respectiv maximale şi prin aceasta sã se asigure reprezentarea tuturor colegiilor în Parlament. Relevante în acest sens sunt prevederile <>art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 35/2008 , care dispun: "(1) În cadrul fiecãreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, dupã cum urmeazã: a) numãrul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determinã prin raportarea numãrului de locuitori al fiecãrei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevãzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugã un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depãşeşte jumãtatea normei de reprezentare, fãrã ca numãrul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electoralã sã fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;".
În plus, Curtea observã cã, prin <>Decizia nr. 305 din 12 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, instanţa de contencios constituţional a statuat cã "delimitarea colegiilor uninominale nu este decât o operaţiune tehnicã la a cãrei realizare participã o comisie parlamentarã, ale cãrei opţiuni vor fi reglementate printr-o hotãrâre a Guvernului. Ca atare, delimitarea colegiilor electorale nu poate fi confundatã cu sistemul electoral, ale cãrui elemente sunt stabilite prin lege. Organizarea şi executarea acestei legi se fac prin hotãrâri ale Guvernului, în temeiul art. 108 alin. (2) din Constituţie."
Prin urmare, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia prevederile art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale <>art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 , astfel cum au fost modificate prin <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 , respectiv <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 62 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, textele de lege criticate nu privesc dreptul de a fi ales, aşa cum acesta este reglementat de art. 37 din Legea fundamentalã, astfel cã aceste norme fundamentale invocate nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) lit. e) şi g) şi ale <>art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în integralitatea lor, excepţie ridicatã de Partidul România Mare în Dosarul nr. 5.446/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
OPINIE SEPARATĂ
privind soluţia de respingere a excepţiei
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. III din Ordonanţa de urgenţã a
Guvernului nr. 66/2008 şi a dispoziţiilor
art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã
a Guvernului nr. 97/2008
Cu privire la aceastã excepţie pe care o consider întemeiatã, mã voi referi punctual asupra câtorva chestiuni legate de posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţã în domeniul drepturilor electorale, astfel:
O primã chestiune este tocmai lãmurirea noţiunii de "a afecta", noţiune folositã de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6) din Constituţia României.
Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant "Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietatea publicã".
Este evident cã noţiunea de "a afecta" trebuie lãmuritã în mod firesc şi natural sub "aspect juridic" şi nu sub aspect literal.
Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 asupra acestui aspect, statuând cã sensul juridic al noţiunii de "a afecta" este acela de "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vãtãma", "a leza", "a antrena consecinţe negative", cu privire la categoria drepturilor electorale.
Apreciez cã aceastã interpretare ocoleşte tocmai sensul juridic al noţiunii de "a afecta" lãsând sã se înţeleagã cã ori de câte ori, prin ordonanţã de urgenţã, se îmbunãtãţeşte regimul drepturilor electorale, respectiva ordonanţã de urgenţã este constituţionalã şi, ori de câte ori prin ordonanţã de urgenţã se restrânge, se vãtãmeazã, se lezeazã etc. regimul drepturilor electorale, respectiva ordonanţã de urgenţã este neconstituţionalã, ceea ce reprezintã un paradox din cel puţin douã motive esenţiale:
a) cine apreciazã, de exemplu, cã delimitarea colegiilor uninominale care, potrivit <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , se face astfel încât "mãrimea acestora, calculatã în numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie, de regulã, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal", reprezintã o îmbunãtãţire a regimului drepturilor electorale sau, dimpotrivã, textul modificat aduce o restrângere, o vãtãmare, a regimului acestor drepturi, text statuat expres în conţinutul <>Legii nr. 35/2008 art. 11 lit. g), potrivit cãruia "delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal"?;
b) cum explicãm noţiunea de "a afecta" când este vorba de regimul instituţiilor fundamentale ale statului; putem aprecia şi de aceastã datã cã regimul instituţiilor fundamentale ale statului este susceptibil de vãtãmare, de lezare etc., prin ordonanţã de urgenţã a Guvernului?
Este evident cã în privinţa regimului instituţiilor fundamentale ale statului nu putem vorbi de o lezare, vãtãmare, suprimare etc., respectiv de o îmbunãtãţire pe calea unei ordonanţe de urgenţã a Guvernului, ci doar de o modificare a acestuia. Prin urmare, sintagma "a afecta", trebuie explicatã prin raportare la adevãratul sens juridic, acela de "a modifica".
Este de altfel şi sensul dorit de legiuitorul constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera şi în domeniul drepturilor electorale alãturi de domeniul legilor constituţionale.
Prin dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, legiuitorul constituant a dorit în realitate sã îşi pãstreze exclusivitatea legiferãrii în domeniile enumerate, iar prevederea constituţionalã este perfect logicã, având în vedere tocmai importanţa deosebitã a acestor domenii.
Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenţionat sã lase Guvernului libertatea de a aprecia asupra dispoziţiilor din legile organice care reglementeazã aceste domenii şi de a opera modificãri asupra acestora.
De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare "a cãror reglementare nu poate fi amânatã", ceea ce presupune fie inexistenţa reglementãrii (un vid de reglementare), fie o insuficientã reglementare; în niciun caz ordonanţa de urgenţã nu se justificã atunci când Guvernul intenţioneazã sã modifice o prevedere expresã a legii, pentru cã astfel s-ar încãlca în mod flagrant dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţãrii." De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare "a cãror reglementare nu poate fi amânatã", ceea ce presupune fie inexistenţa reglementãrii (un vid de reglementare), fie o insuficientã reglementare; în niciun caz ordonanţa de urgenţã nu se justificã atunci când Guvernul intenţioneazã sã modifice o prevedere expresã a legii, pentru cã astfel s-ar încãlca în mod flagrant dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţãrii."
Este de reţinut cã <>Legea nr. 35/2008 a fost adoptatã prin asumarea rãspunderii Guvernului, fiind prin urmare creaţia acestuia, legea fiind însã supusã controlului parlamentar.
Prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 se modificã tocmai textele de lege care au fost adoptate prin procedura asumãrii rãspunderii Guvernului, scãpând astfel de sub acest control, încãlcând în mod flagrant prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, potrivit cãrora: "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", prevederile art. 62 alin. (1), potrivit cãrora: "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale", şi prevederile art. 62 alin. (3), potrivit cãrora: "Numãrul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electoralã, în raport cu populaţia ţãrii".
Sunt încãlcate, de asemenea, şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, care interzic adoptarea ordonanţei de urgenţã a Guvernului care sã afecteze ori sã modifice drepturile electorale, privite atât ca drepturi fundamentale prevãzute ca atare de dispoziţiile art. 36, 37 şi 38 din Constituţia României, cât şi ca alte drepturi electorale.
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat în aceastã materie prin <>Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006 , când a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicatã direct de Avocatul Poporului în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie, statuând, pe de o parte, cã "prin rolul sãu, Curtea de Conturi face parte din instituţiile fundamentale ale statului"*1) şi, pe de altã parte, cã "reglementarea organizãrii şi funcţionãrii Curţii de Conturi prin ordonanţa de urgenţã a Guvernului contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, conform cãrora ordonanţele de urgenţã ale Guvernului nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului".
-----
*1) Instituţia Curţii de Conturi este de altfel reglementatã din punct de vedere constituţional prin art. 140 din actuala Constituţie a României.
Din cuprinsul acestei decizii a Curţii Constituţionale se desprinde concluzia cã interpretarea corectã a sintagmei "nu pot afecta" are sensul de a nu modifica într-un fel sau altul regimul juridic al instituţiilor fundamentale ale statului, în caz contrar nu s-ar putea explica noţiunea de "a afecta" prin lezare, vãtãmare, prejudiciere, suprimare etc. a regimului juridic al acestor instituţii.
O a doua chestiune ce trebuie clarificatã priveşte noţiunea de drepturi electorale.
Se admite, pe de o parte, cã drepturile electorale de care face vorbire art. 115 alin (6) din Constituţie sunt în primul rând drepturile fundamentale prevãzute ca atare de dispoziţiile art. 36, 37 şi 38 din Constituţia României.
Pe de altã parte, Curtea a admis prin <>Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 cã, pe lângã drepturile fundamentale, legea are în vedere şi alte drepturi electorale, cum ar fi: dreptul alegãtorilor de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricãror erori din Registrul electoral, dreptul alegãtorilor de a face contestaţii cu privire la listele electorale, dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masã etc., dar, în opinia Curţii, acestea reprezintã drepturi electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetãţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege), astfel încât reglementarea acestora pe calea ordonanţei de urgenţã nu ar afecta drepturile electorale fundamentale.
Curtea a mai reţinut în aceastã decizie cã noţiunea "afectare" "trebuie examinatã cu anumite nuanţãri, în special în ce priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfãşurarea procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realitãţi practice", deoarece, "în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operaţiunile electorale sã se desfãşoare".
Dar, oare, modificarea marjei de fluctuaţie stabilite de legiuitor în cuprinsul <>art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 ca fiind de maximum 30% a fost dictatã de necesitatea "corelãrii termenelor, în succesiunea lor, la care operaţiunile electorale sã se desfãşoare"?
Apreciez cã modificarea marjei de fluctuaţie stabilitã iniţial de legiuitor în cuprinsul <>art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008 nu are nicio legãturã cu corelarea unor termene în procesul electoral, ci, dimpotrivã, modificã în mod nepermis chiar voinţa Parlamentului, exprimatã expres în cuprinsul textului modificat.
Cu referire la distincţia care se face între drepturile materiale şi drepturile procedurale, trebuie fãcutã precizarea cã, în orice democraţie constituţionalã, însuşi dreptul material este afectat în condiţiile în care normele procedurale restrâng posibilitatea exercitãrii acestuia şi, în consecinţã, cele douã categorii de norme juridice (de drept material şi de drept procesual) trebuie sã coexiste şi sã fie aplicate într-o corelaţie perfectã.
Iatã de ce apreciez cã indiferent de încadrarea normei de drept într-o categorie sau alta (drept material sau drept procesual) acţiunea asupra acesteia prin ordonanţa de urgenţã a Guvernului în domeniile enunţate de art. 115 alin. (6) din Constituţie nu este permisã.
Însã, chiar şi în ipoteza în care s-ar admite cã modificarea pe calea ordonanţei de urgenţã a Guvernului este permisã în privinţa aşa-numitelor drepturi electorale procedurale, vom observa cã, în cauza supusã controlului de constituţionalitate, introducerea prin ordonanţa de urgenţã a Guvernului a sintagmei "de regulã", în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) din lege, contravine regulii constituţionale privind egalitatea votului, care semnificã, pe de o parte, cã fiecare alegãtor are dreptul la un vot pentru alegerea unui deputat şi, respectiv, senator, iar pe de altã parte, cã puterea fiecãrui vot trebuie sã fie egalã, aşa cum de altfel, corect, susţine şi Avocatul Poporului în punctul de vedere transmis Curţii cu privire la aceastã excepţie.
Tot astfel nu poate fi acreditatã ideea cã, din punct de vedere matematic, votul nu poate fi egal din moment ce legiuitorul, la adoptarea <>Legii nr. 35/2008 , plecând de la realitãţile existente, a creat o marjã de manevrã în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g), statuând cã "în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã la numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal".
Aşadar, legiuitorul a înţeles cã nu se pot delimita colegiile uninominale în mod absolut egal din punct de vedere matematic şi prin urmare a oferit posibilitatea legalã ca numãrul de alegãtori din fiecare colegiu uninominal sã varieze într-o marjã de maximum 30%, apreciind cã în cadrul acestei marje pot fi îndeplinite şi cerinţele prevãzute de art. 11 alin. (2) lit. a)-d), la care se face trimitere în alin. (2) lit. g) al aceluiaşi articol.
De altfel, atunci când legiuitorul a intenţionat sã foloseascã sintagma "de regulã", a fãcut-o chiar în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. c): "pe teritoriul unei localitãţi pot fi delimitate, de regulã, doar colegii uninominale întregi", şi lit. d): "un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulã, una sau mai multe localitãţi întregi", oferind posibilitatea ca de la regula delimitãrii de colegii uninominale întregi pe teritoriul unei localitãţi sã se poatã deroga - art. 11 alin. (2) lit. c) -, ca şi de la regula includerii în cadrul unui colegiu uninominal a unora sau mai multor localitãţi întregi - art. 11 alin. (2) lit. d).
Posibilitatea derogãrii de la regulile instituite prin art. 11 alin. (2) lit. c) şi d) a fost avutã în vedere de legiuitor tocmai pentru a putea fi garantatã respectarea regulii impuse de art. 11 alin. (2) lit. g) din lege, potrivit cãreia, "în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã în numãr de locuitori, sã fie de aşa naturã încât cel mai mare colegiu uninominal sã fie, de regulã, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)- e)", încât concluzia ce se desprinde este cã legiuitorul nu a dorit ca de la aceastã regulã sã se poatã deroga.
A veni printr-o ordonanţa de urgenţã a Guvernului şi a statua cã de la aceastã marjã (destul de largã) se mai poate deroga reprezintã o înfrângere a voinţei Parlamentului ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, care încalcã prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie.
În sfârşit, întrucât în cele douã ordonanţe de urgenţã se regãsesc şi alte prevederi neconstituţionale, Curtea ar fi trebuit sã procedeze la analizarea acestora în ansamblu şi sã facã aplicaţiunea <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
Judecãtor,
Petre Lãzãroiu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
