Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.235 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Alexandru Buculescu în Dosarul nr. 25.993/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 28 septembrie 2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 5 octombrie 2010.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 1 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 25.993/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Alexandru Buculescu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în rãspundere contractualã. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã determinarea taxei judiciare de timbru ca procent fix aplicat la obiectul litigiului încalcã art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie coroborat cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât se ajunge la stabilirea unui cuantum exorbitant al acesteia, ceea ce afecteazã dreptul de acces la un tribunal în substanţa sa. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. În realitate, critica de neconstituţionalitate vizeazã numai prevederile <>art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, asupra cãrora Curtea urmeazã sã se pronunţe prin prezenta decizie. Textul criticat are urmãtorul cuprins: "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecãtoreşti, se taxeazã astfel: a) pânã la valoarea de 50 lei - 6 lei; b) între 51 lei şi 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depãşeşte 50 lei; c) între 501 lei şi 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depãşeşte 500 lei; d) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depãşeşte 5.000 lei; e) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depãşeşte 25.000 lei; f) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depãşeşte 50.000 lei; g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depãşeşte 250.000 lei." Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeanã şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã cã acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, spre exemplu, prin <>Decizia nr. 258 din 24 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 martie 2009, sau <>Decizia nr. 411 din 13 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2010, Curtea a reţinut cã "nicio dispoziţie constituţionalã nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legalã pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipatã a acestor taxe (în unele cazuri pânã la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecãtoreascã) este justificatã, ca şi sancţiunea anulãrii acţiunii sau cererii, în caz de neplatã a acestora. De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportãrii cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a cãzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie". Atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii. În fine, Curtea constatã cã art. 148 din Constituţie, invocat de autorul excepţiei în susţinerea acesteia, nu are incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Alexandru Buculescu în Dosarul nr. 25.993/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2010.
