Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.234 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 3 din <>Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, ale <>art. 2^1 din Legea nr. 276/2009 şi ale articolului unic pct. 3 din <>Legea nr. 276/2009, excepţie ridicatã de Miess Livia, Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009 ale Judecãtoriei Râmnicu Vâlcea, Judecãtoriei Giurgiu şi Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 23 septembrie 2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 5 octombrie 2010.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin încheierile din 18 decembrie 2009, 7 ianuarie 2010 şi 9 februarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009, Judecãtoria Râmnicu Vâlcea, Judecãtoria Giurgiu şi Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 3 din <>Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale <>art. 2^1 din Legea nr. 276/2009 şi, respectiv, ale articolului unic pct. 3 din <>Legea nr. 276/2009, excepţii ridicate de Miess Livia, Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în cauze având ca obiect un partaj judiciar. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate încalcã accesul liber la justiţie, întrucât cetãţeanul este pus în situaţia de a nu mai putea beneficia de serviciile publice oferite de instanţele judecãtoreşti, ceea ce face ca acest drept fundamental, prevãzut de Constituţie, sã devinã unul iluzoriu. Se mai aratã cã, datoritã cuantumului exagerat al taxei judiciare de timbru, nu se mai poate realiza partajul judiciar al bunurilor comune într-o acţiune de divorţ. Într-o atare situaţie partea potrivnicã în acţiunea de divorţ se aflã într-un avantaj net, fiind scutitã de plata oricãrei taxe judiciare de timbru. În fine, se apreciazã cã un atare cuantum ridicat al taxei judiciare de timbru este disproporţionat prin raportare atât la veniturile persoanei aflate în situaţia de a o plãti, cât şi la serviciul prestat de instanţa judecãtoreascã. Judecãtoria Râmnicu Vâlcea şi Judecãtoria Giurgiu apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile articolului unic pct. 3, respectiv ale <>art. 2^1 din Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, precum şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997. În realitate, Curtea constatã cã autorii excepţiei de neconstituţionalitate criticã prevederile <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 276/2009, precum şi ale art. 20 alin. (3) din aceeaşi lege, dispoziţii asupra cãrora urmeazã sã se pronunţe prin prezenta decizie. Aceste prevederi au urmãtorul cuprins: - Art. 3 lit. c): "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeazã astfel: [...] c) cereri pentru: - stabilirea calitãţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale; - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a cãror raportare se solicitã; - cereri de reducţiune a liberalitãţilor - 3% la valoarea rezervei care urmeazã a fi reîntregitã prin reducţiunea liberalitãţilor; - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de aceastã taxã, dacã pãrţile contestã bunurile de împãrţit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarã de timbru se datoreazã de titularul cererii la valoarea contestatã în condiţiile art. 2 alin. (1)"; - Art. 20 alin. (3): "Neîndeplinirea obligaţiei de platã pânã la termenul stabilit se sancţioneazã cu anularea acţiunii sau a cererii." Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 124 alin. (2) privind înfãptuirea justiţiei. Totodatã, se considerã a fi încãlcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie privind protecţia proprietãţii şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã urmãtoarele: Prin <>Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, raportat la o criticã similarã de neconstituţionalitate, Curtea, cu privire la <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, a statuat urmãtoarele: "accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cãrora «Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice», plata taxelor şi a impozitelor reprezintã o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecatã prin hotãrârea pe care o pronunţã în cauzã, plata acestora revenind pãrţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat cã o caracteristicã a principiului liberului acces la justiţie este aceea cã nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însãşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitãri, atât timp cât nu este atinsã însãşi substanţa sa. De asemenea, Curtea a mai reţinut cã, pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de naturã sã aducã atingere principiului potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã." Cu privire la <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, Curtea, tot pentru argumentele mai sus arãtate, a constatat constituţionalitatea sa, spre exemplu, prin <>Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009. Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Miess Livia în Dosarul nr. 3.777/288/2009 al Judecãtoriei Râmnicu Vâlcea, precum şi ale <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în dosarele nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009 ale Judecãtoriei Giurgiu şi Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2010.
