Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.233 din 6 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 si art. 48 alin. (9) si (14) teza finala din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 8 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi <>art. 48 alin. (9) şi (14) teza finalã din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã. Excepţia formeazã obiectul Dosarului nr. 663D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 672D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicatã de Valerian Sãlãvãstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
Şi în acest dosar, în urma apelului nominal, se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 672D/2009 la Dosarul nr. 663D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 2 februarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 219/99/2009 şi nr. 218/99/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi <>art. 48 alin. (9) şi (14) teza finalã din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Excepţiile au fost ridicate de Marian Enache şi Valerian Sãlãvãstru în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la legea electoralã.
În motivãrile excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar se aratã cã <>Legea nr. 35/2008 stabileşte un mecanism complicat de desemnare în Parlament a unora dintre candidaţi, prin atribuirea mandatelor. În acest mecanism juridic, redistribuirea mandatelor "nu mai are nicio legãturã" cu numãrul de voturi şi cu coeficientul electoral de circumscripţie al fiecãrui candidat, fiind posibil ca un candidat cu un coeficient electoral de circumscripţie inferior sã fie plasat înaintea unuia cu un coeficient superior. În acest fel, "alegerea nu mai este previzibilã, ci este supusã hazardului", iar votul nu mai este egal, creându-se o inegalitate în faţa legii, precum şi o inegalitate în ceea ce priveşte accesul la funcţiile publice. Precizeazã cã, "de vreme ce alegerea nu este pur uninominalã şi atribuirea în etapa a doua se face în cadrul partidului, iar reprezentativitatea în partid este datã de coeficientul electoral al candidaţilor din acelaşi partid, nu este reprezentativ nici pentru alegãtori, nici pentru partid un candidat clasat în circumscripţia sa pe un loc inferior celui în care s-a clasat un alt candidat din acelaşi partid, într-un alt colegiu". Totodatã, aratã cã "prin normele juridice supuse analizei Curţii se derogã de la principiul reprezentativitãţii exprimate de votul popular, stabilindu-se o regulã de redistribuire bazatã pe principiul cã, indiferent de numãrul de voturi (de coeficientul electoral de circumscripţie) la nivel de circumscripţie electoralã sau la nivel naţional, fiecãrui colegiu trebuie sã îi corespundã un mandat de deputat, respectiv de senator".
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, precizeazã cã, în legislaţia românã, caracterul egal al votului este garantat prin neadmiterea votului multiplu şi nici a altui tip de vot care ar putea conduce la o altã pondere a votului decât cea consacratã de Legea fundamentalã. Invocã argumentele cuprinse în considerentele <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.177/2007 , potrivit cãrora legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum şi modalitãţile concrete de organizare şi desfãşurare a scrutinului, iar Constituţia prevede, la art. 73 alin. (3) lit. a) cã sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã. Aşadar, legea poate stabili astfel de mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora, fãrã a afecta caracterul egal al votului. Apreciazã cã "opţiunea legiuitorului cu privire la alegerea unui sistem electoral de vot şi a modalitãţii de împãrţire a mandatelor în cadrul acestui sistem nu poate fi interpretatã ca o încãlcare sau restrângere a dispoziţiilor constituţionale referitoare la calificarea României ca stat de drept, democratic şi social, în cadrul democraţiei constituţionale, la îndeplinirea cu bunã-credinţã a tratatelor la care este parte ori cu privire la dreptul de a fi ales sau reprezentativitatea mandatului parlamentar".
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Aratã cã textele de lege criticate expliciteazã semnificaţia termenului de "colegiu uninominal" şi reglementeazã atribuirea mandatelor astfel încât fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor şi Senat sã beneficieze numai de câte un mandat de deputat şi senator. În opinia sa, dispoziţiile legale criticate reprezintã o opţiune a legiuitorului, prin care nu se încalcã principiul egalitãţii, care nu înseamnã uniformitate, astfel încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Precizeazã cã "prevederile referitoare la atribuirea unui singur mandat de deputat şi de senator în colegiile uninominale (prin trecerea la urmãtorul candidat, în cazul epuizãrii numãrului de mandate la care un competitor electoral are dreptul în circumscripţia electoralã sau dacã în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat) nu încalcã dreptul de a fi ales, ci reglementeazã operaţiuni tehnice specifice derulãrii procesului electoral".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 pct. 10 şi <>art. 48 alin. (9) şi (14) teza finalã din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 2 pct. 10: "În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie: (...)
10. colegiu uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat"
- Art. 48 alin. (9) şi alin. (14) teza finalã: "(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (...)
(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numãrul de mandate repartizat în acea circumscripţie electoralã, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numãrul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numãrul de mandate de atribuit fiecãrui competitor electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapã de atribuire şi alocare de mandate. Numãrul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocã pentru candidaţii acestora în ordine descrescãtoare în funcţie de clasarea în lista prevãzutã la alin. (12). În cazul în care urmãtorul candidat cãruia urmeazã sã i se atribuie mandat din lista ordonatã prevãzutã la alin. (12) aparţine unui competitor electoral care a epuizat numãrul de mandate la care are dreptul în acea circumscripţie electoralã sau dacã în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmãtorul candidat din lista ordonatã, pânã la atribuirea tuturor mandatelor."
În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentalã cuprinse la art. 1 privind statul român, art. 62 alin. (1) potrivit cãruia alegerea celor douã Camere ale Parlamentului se face prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat şi la art. 69 referitor la mandatul reprezentativ. De asemenea, se invocã şi prevederile art. 21 alin. (2) şi (3) din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, potrivit cãrora orice persoanã are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţãrii sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi şi orice persoanã are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, din criticile formulate de autorii excepţiei, transpare nemulţumirea acestora legatã de introducerea, prin <>Legea nr. 35/2008 , a votului uninominal ca procedurã electoralã aflatã în strânsã dependenţã de configuraţia circumscripţiei electorale. Curtea reţine cã <>Legea nr. 35/2008 consacrã un tip de scrutin prin intermediul cãruia alegerea parlamentarilor se desfãşoarã în colegii uninominale, iar repartizarea mandatelor se face potrivit regulii proporţionalitãţii, astfel cum rezultã din prevederile art. 5 alin. (1) din lege. Comparativ cu vechiul mecanism electoral, cel specific sistemului electoral de reprezentare proporţionalã cu liste de partid închise, se modificã procedura votului, dar nu şi regula dupã care se repartizeazã mandatele parlamentare, care rãmâne circumscrisã sistemului reprezentãrii proporţionale.
Cu privire la semnificaţia egalitãţii votului, trãsãturã specificã acestuia cuprinsã în art. 62 alin. (1) din Constituţie, în legãturã cu care autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã ar fi anihilatã prin prevederile de lege criticate, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992. Cu acel prilej, referindu-se la sistemul de vot utilizat la acea epocã, a statuat cã egalitatea votului "are o dublã accepţiune: pe de o parte, fiecare alegãtor are dreptul la un singur vot, iar pe de altã parte, fiecare deputat sau senator trebuie sã fie desemnat în cadrul unor circumscripţii electorale egale ca populaţie şi nu ca numãr de alegãtori. Aceasta pentru cã, potrivit prevederilor art. 2 din Constituţia României, suveranitatea naţionalã aparţine întregului popor român şi nu numai celor care, dispunând de dreptul de vot, sunt în mãsurã sã participe la alegeri".
În acord cu cele reţinute în decizia menţionatã, Curtea observã cã prevederile <>Legii nr. 35/2008 asigurã respectarea conceptului de vot egal, stabilind, prin prevederile art. 4 alin. (1), cã alegãtorul are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului. Şi cealaltã accepţiune sesizatã de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa amintitã este respectatã în noul sistem de vot. Astfel, art. 2 alin. (1) pct. 9 din lege defineşte circumscripţia electoralã ca fiind unitatea administrativ-teritorialã în care se organizeazã alegeri şi la nivelul cãreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor. Aceasta este divizatã în atâtea colegii uninominale câte mandate au fost stabilite, potrivit normei de reprezentare precizate la art. 5 alin. (2) şi (3) din aceeaşi lege, respectiv de un deputat la 70.000 locuitori şi un senator la 160.000 locuitori. Aşadar, în fiecare circumscripţie electoralã se alege un numãr de deputaţi sau senatori care nu este stabilit în mod arbitrar, ci cu respectarea principiului egalitãţii, pe baza unei norme egale de reprezentare la nivelul întregii populaţii, fiind luaţi în calcul inclusiv cetãţenii români rezidenţi în strãinãtate.
Aşadar, prevederile <>art. 2 alin. (1) pct. 10 din Legea nr. 35/2008 , care cuprind definiţia legalã a colegiului uninominal, ca subunitate a unei circumscripţii electorale în care este atribuit un singur mandat, nu contravin dispoziţiilor art. 62 alin. (1) din Constituţie.
În jurisprudenţa sa, reprezentatã de <>Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007, Curtea a observat cã, în virtutea dispoziţiilor constituţionale menţionate, care prevãd cã alegerea Camerelor Parlamentului se face potrivit legii electorale, legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum şi modalitãţile concrete de organizare şi desfãşurare a scrutinului. În acelaşi sens, Constituţia prevede, la art. 73 alin. (3) lit. a) cã sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã. Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat cã legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora.
Criticile autorilor excepţiei referitoare la pretinsele situaţii incorecte care au alterat ordinea finalã a candidaţilor la funcţia de senator sau deputat au în vedere aspecte de fapt, determinate de calculele matematice implicate de regulile noii proceduri electorale a votului uninominal. Or, instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a se pronunţa cu privire la modalitatea concretã de aplicare în practicã, în cadrul procesului electoral, a prevederilor <>Legii nr. 35/2008 .
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi <>art. 48 alin. (9) şi (14) teza finalã din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã şi de Valerian Sãlãvãstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
