Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Petru Trif în Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 457/35/2008, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Excepţia a fost ridicatã de Petru Trif într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii întemeiate pe <>Legea nr. 67/2004 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt în "contradicţie vãditã cu spiritul şi motivaţia care au dus la adoptarea votului uninominal", deoarece atribuie mandatul de preşedinte al consiliului judeţean candidatului care a întrunit cel mai mare numãr de voturi exprimate în primul tur, fãrã ca aceasta sã reflecte neapãrat voinţa majoritarã şi fãrã a fi reglementatã posibilitatea organizãrii unui al doilea tur de scrutin. Se încalcã principiul simetriei normelor juridice în raport cu modul de alegere a primarilor, alegerea acestora operând în douã faze, respectiv douã tururi de scrutin, în ipoteza în care în primul tur nu se obţine o majoritate simplã. Totodatã, între cele douã categorii de aleşi locali, preşedintele consiliului judeţean şi primar, se creeazã o stare de discriminare, deoarece primul, învestit, prin natura funcţiei, cu un înalt grad de responsabilitate, poate fi ales dintre candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, fãrã a se atinge, eventual, majoritatea simplã, în timp ce primarii sunt aleşi în douã tururi de scrutin, dacã este cazul, pânã când se obţine majoritatea simplã a voturilor exprimate. Or, astfel de inegalitãţi sunt de neconceput într-un sistem electoral echilibrat, guvernat de spiritul legii votului uninominal.
Tribunalul Bihor - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, deoarece sistemul de alegere a preşedintelui consiliului judeţean, instituit prin <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 , este lipsit de reprezentativitate, acesta putând fi ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin. De asemenea, se observã faptul cã, deşi preşedintele consiliului judeţean are la nivelul judeţului aceleaşi atribuţii pe care le are primarul la nivelul localitãţii, pentru alegerea acestora s-a optat pentru tipuri de sistem de vot uninominal diferite, deşi, potrivit art. 120 din Constituţie, administraţia publicã din unitãţile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe aceleaşi principii de bazã. În concluzie, instanţa apreciazã cã "în cazul alegerii preşedintelui consiliului judeţean nu se respectã logica electoralã la nivelul alegerii primarului."
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin <>art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.
Dispoziţiile de lege criticate au urmãtorul conţinut:
Art. 97^1 alin. (2): "(2) Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (2) şi (3), ale art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã observã cã dispoziţiile <>art. 97^1 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale au fost introduse prin <>art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Aceastã lege a fost supusã controlului de constituţionalitate anterior promulgãrii, printre textele de lege criticate cu acel prilej aflându-se şi cele ale art. 77 din lege, apreciindu-se cã acestea încalcã prevederile art. 121, art. 122 şi art. 123 cuprinse în secţiunea a 2-a cap. V din Constituţie, privind organele administraţiei publice locale. Prin <>Decizia nr. 305 din 12 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, respingând excepţia, Curtea a reţinut, în ce priveşte dispoziţiile art. 77 din legea criticatã, printre care şi cele ale pct. 21, cã acestea "sunt reglementãri de susţinere a dispoziţiilor constituţionale privitoare la autonomia localã, în virtutea cãrora alegerea prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean este rezultatul votului popular, şi nu al unor tranzacţii politice ale competitorilor electorali".
În prezenta cauzã, dispoziţiile <>art. 97^1 din Legea nr. 67/2004 sunt criticate din prisma inegalitãţii modalitãţii de alegere a preşedintelui consiliului judeţean, faţã de modalitatea specificã alegerii primarului, apreciindu-se cã sunt încãlcate prevederile art. 16 alin. (1), art. 37 şi ale art. 53 din Constituţie.
Or, Curtea nu poate reţine o asemenea criticã de neconstituţionalitate ca fiind întemeiatã.
Principiul egalitãţii cetãţenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, dupã cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Aşa fiind, deşi ambii fac parte din categoria aleşilor locali, primarul şi preşedintele consiliului judeţean, prin statutul şi funcţiile specifice fiecãruia, nu se aflã în situaţii comparabile, diferenţa obiectivã determinând şi aplicarea unui tratament juridic diferenţiat.
Totodatã, potrivit alin. (3) al art. 16 din Legea fundamentalã, "Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã". Astfel, respectând normele fundamentale, inclusiv cele ale art. 37, care privesc, în special, condiţiile de vârstã pentru exercitarea dreptului de a fi ales, legiuitorul este suveran în determinarea modalitãţilor de exercitare a drepturilor electorale şi în stabilirea, totodatã, a sistemului electoral, împreunã cu limitele sale.
În fine, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea art. 53 din Constituţie, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, de vreme ce nu a fost constatatã încãlcarea vreunui drept sau libertãţi fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Petru Trif în Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Krupenschi
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
