Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.220 din 29 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 259 alin. (7) lit. b) si c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 755 din 5 noiembrie 2009
DECIZIE nr. 1.220 din 29 septembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 259 alin. (7) lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 755 din 5 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 259 pct. 7 lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii", excepţie ridicatã de Gheorghe Nandor Jîrghiuţã în Dosarul nr. 1.399/190/2008 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.049D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Anamaria Jîrghiuţã în Dosarul nr. 1.398/190/2008 al aceleiaşi instanţe de judecatã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul <>art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.049D/2009 la Dosarul nr. 1.048D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã, în acest sens, cã susţinerile de neconstituţionalitate privind încãlcarea principiului neretroactivitãţii prin impunerea obligaţiei de platã a contribuţiei lunare la fondul de asigurãri de sãnãtate datorate anterior nu pot fi primite, deoarece aceleaşi termene de prescripţie şi aceeaşi obligaţie de platã exista şi în vechea legislaţie în materie. În plus, doar calitatea de asigurat, dobânditã în condiţiile legii, genereazã aceleaşi drepturi, respectiv aceleaşi obligaţii pentru aceastã categorie de persoane, fãrã a fi astfel nesocotite principiul egalitãţii sau garanţiile constituţionale privind interzicerea exproprierii, pretins încãlcate.
CURTEA
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 18 februarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.399/190/2008 şi nr. 1.398/190/2008, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 259 pct. 7 lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii".
Excepţiile au fost ridicate de Gheorghe Nandor Jîrghiuţã şi de Anamaria Jîrghiuţã în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în recurs formulate împotriva unor sentinţe civile privind contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având conţinut identic, se susţine, mai întâi, cã prevederile "<>art. 259 pct. 7 lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 " contravin principiului neretroactivitãţii legii, deoarece obligã destinatarul acestor norme juridice la plata, retroactiv, pentru o perioadã de 5 ani, a contribuţiei lunare la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, incluzând şi perioada anterioarã intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 95/2006 . Dispoziţiile de lege criticate realizeazã practic o expropriere, deoarece persoana în cauzã este obligatã sã achite sume de bani fãrã a beneficia de nimic în schimbul acestora. Autorii excepţiei menţioneazã situaţia personalã, în sensul cã nu au avut calitatea de asigurat, nu au beneficiat de serviciile prestate de asigurãtor (apelând la servicii medicale private), însã sunt obligaţi la plata retroactivã pentru servicii medicale de care nu au beneficiat. De asemenea, aratã cã textele atacate creeazã o situaţie defavorabilã destinatarilor acestor norme, care "realizeazã venituri impozabile", faţã de cei la care se referã lit. a) din alin. (7) al aceluiaşi articol de lege, care se referã la persoanele care nu au venituri impozabile şi care sunt obligate "sã achite contribuţia lunarã pe ultimele 6 luni... calculatã la salariul minim brut", cu toate cã ambele categorii de persoane beneficiazã de aceeaşi asigurare de sãnãtate.
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, indicând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de pildã <>Deciziile nr. 934/2006 , <>nr. 469/2006 , <>nr. 539/2006 şi <>nr. 705/2007 .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 259 alin. (7) lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, modificatã şi completatã, sunt constituţionale, deoarece acestea nu conţin norme contrare principiilor fundamentale ale neretroactivitãţii legii civile şi egalitãţii în drepturi şi nici principiului constituţional care stabileşte cã nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 259 alin. (7) lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 20 din Legea nr. 264/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 27 iulie 2007. Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
"(7) Persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat: (...)
b) sã achite pe întreaga perioadã a termenelor de prescripţie privind obligaţiile fiscale contribuţia legalã lunarã calculatã asupra veniturilor impozabile realizate, precum şi obligaţiile fiscale accesorii de platã prevãzute de <>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dacã au realizat venituri impozabile pe toatã aceastã perioadã;
c) sã achite atât contribuţia legalã lunarã şi obligaţiile fiscale accesorii prevãzute la lit. b) pentru perioada în care au realizat venituri impozabile, cât şi contribuţia legalã lunarã, precum şi majorãrile de întârziere prevãzute la lit. a) sau, dupã caz, obligaţiile fiscale accesorii, pentru perioada în care nu au fost realizate venituri impozabile pe o perioadã mai mare de 6 luni. Aceastã prevedere se aplicã situaţiilor în care în cadrul termenelor de prescripţie fiscalã existã atât perioade în care s-au realizat venituri impozabile, cât şi perioade în care nu s-au realizat astfel de venituri. În cazul în care perioada în care nu s-au realizat venituri impozabile este mai micã de 6 luni, se achitã contribuţia legalã lunarã proporţional cu perioada respectivã, inclusiv majorãrile de întârziere şi obligaţiile fiscale accesorii, dupã caz."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocã prevederile constituţionale ale <>art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, <>art. 16 alin. (1) cu referire la principiul egalitãţii cetãţenilor în drepturi şi ale <>art. 44 alin. (3) cu privire la expropriere.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã dispoziţiile <>art. 259 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 705 din 11 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, Curtea a reţinut, cu privire la regimul juridic al termenelor de prescripţie aplicabile drepturilor de creanţã ale instituţiilor publice din sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, cã "instituţiile publice care asigurã colectarea contribuţiilor cãtre Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate urmãresc asigurarea unui interes general, respectiv îndeplinirea obligaţiei statului de a ocroti sãnãtatea publicã, ceea ce justificã de asemenea protecţia deosebitã acordatã drepturilor de creanţã ale acestor instituţii." Cu acelaşi prilej, Curtea a mai constatat, faţã de susţinerile referitoare la încãlcarea principiului constituţional al neretroactivitãţii legii, cã "dispoziţiile de lege criticate prevãd obligaţia plãţii contribuţiei de asigurãri de sãnãtate pentru o perioadã anterioarã în sarcina celor care aveau aceastã obligaţie, dar nu au îndeplinit-o. Astfel, [...] obligarea la plata contribuţiei prevãzute de lege şi anterior nu poate fi privitã ca având un caracter retroactiv".
Cât priveşte susţinerile autorilor excepţiei sub aspectul încãlcãrii principiului egalitãţii în drepturi prin modalitatea diferitã de calcul a contribuţiei lunare la fondul de asigurãri de sãnãtate în funcţie de natura impozabilã sau nu a veniturilor asiguraţilor, Curtea constatã cã astfel de critici au mai fost analizate în cadrul controlului de constituţionalitate. Prin <>Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, şi <>Decizia nr. 539 din 27 iunie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 1 august 2006, Curtea a statuat cã "este firesc ca valoarea contribuţiei sã difere de la persoanã la persoanã, în funcţie de cuantumul veniturilor realizate. Aceastã diferenţã este rezonabilã şi justificatã de situaţia obiectiv deosebitã în care se aflã persoanele care realizeazã venituri mai mari faţã de cele ale cãror venituri sunt mai reduse, precum şi de principiul solidaritãţii şi subsidiaritãţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, aplicabil în materia asigurãrilor sociale de sãnãtate". De asemenea, Curtea a reţinut cã "principiul constituţional al aşezãrii juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferenţierea contribuţiei persoanelor care realizeazã venituri mai mari. De altfel, cota de contribuţie, exprimatã procentual, este unicã, neavând caracter progresiv, astfel cã diferenţa valoricã a contribuţiei este determinatã de nivelul diferit al venitului".
Prin urmare, nu se poate reţine încãlcarea prevederilor <>art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Având în vedere cele reţinute de Curte prin deciziile indicate, raportate la criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauzã, se constatã cã, în lipsa unor elemente noi, de naturã sã modifice aceastã jurisprudenţã, aceleaşi argumente pe care s-a fundamentat soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate se impune şi în acest dosar.
În plus, autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate invocã prevederile <>art. 44 alin. (3) din Constituţie , referitoare la garanţiile fundamentale privind interzicerea exproprierii. Curtea constatã însã cã aceste norme nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 259 alin. (7) lit. b) şi c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Gheorghe Nandor Jîrghiuţã şi de Anamaria Jîrghiuţã în dosarele nr. 1.399/190/2008 şi nr. 1.398/190/2008 ale Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
