Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.218 din 12 noiembrie 2008 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 24 noiembrie 2008
Cu Adresa nr. 2.616 din 31 octombrie 2008, Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului. Sesizarea, formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al <>art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 11.710 din 31 octombrie 2008 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 2.153A/2008.
Articolul unic al <>Legii ce face obiectul sesizãrii prevede: "La articolul 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
<<(3) Pentru a nu se influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi datã cu referendumul.>>"
În motivarea sesizãrii de neconstituţionalitate se aratã cã:
- în fapt, în anul 2006, la iniţiativa unui numãr de 4 deputaţi, Parlamentul a votat Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului. La data de 27 decembrie 2006 legea a fost trimisã spre promulgare Preşedintelui României, care, la data de 12 ianuarie 2007, a formulat cerere de reexaminare "motivând excesivitatea şi nejustificarea" dispoziţiilor acesteia, întrucât "interziceau consultarea poporului prin referendum, de cãtre şeful statului, simultan cu desfãşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin de 6 luni înainte de data alegerilor menţionate". Ca urmare, Parlamentul reexaminând legea, a adoptat-o, la data de 20 februarie 2007, într-o formã aproape identicã cu forma iniţialã. Cu privire la aceasta din urmã, un numãr de 71 de parlamentari a sesizat Curtea Constituţionalã la data de 26 februarie 2007, iar Curtea, prin <>Decizia nr. 355 din 4 aprilie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2007, a constatat cã Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului este neconstituţionalã. Ulterior, la data de 19 octombrie 2007, Parlamentul a transmis spre promulgare Preşedintelui României o altã lege având ca titlu "Lege pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 ", care prevede: "Pentru a nu influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi datã cu referendumul." Şi în legãturã cu aceastã lege, la data de 6 noiembrie 2007, Preşedintele României a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsã de Parlament. În consecinţã, legea a fost trimisã la promulgare la data de 24 octombrie 2008;
- în drept, se considerã cã dispoziţiile legii trimise la promulgare "constituie o încãlcare a Constituţiei României şi o nerespectare a <>deciziilor Curţii Constituţionale nr. 567/2006 , nr. 147/2007 şi nr. 335/2007, prin care s-a stabilit cã orice limitare a prerogativelor constituţionale ale Preşedintelui în materia consultãrii prin referendum a poporului este neconstituţionalã". Mai aratã cã, în aceleaşi sens, a statuat Curtea Constituţionalã şi prin <>Hotãrârea nr. 7 din 7 noiembrie 2007 asupra contestaţiei referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României odatã cu desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European".
În plus, legea criticatã încalcã prevederile constituţionale ale: art. 2 alin. (1), întrucât îngrãdeşte dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum; art. 90, "deoarece condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfãşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European, în raport cu desfãşurarea referendumului, adaugã la prevederile Constituţiei. Aşadar, condiţionarea datei desfãşurãrii alegerilor de data organizãrii referendumului poate genera blocaje constituţionale, întrucât Constituţia stabileşte expres intervalele de timp în care sunt organizate alegeri parlamentare şi prezidenţiale".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sãu de vedere, aratã urmãtoarele: legea supusã controlului de constituţionalitate a fost reexaminatã de Parlament, la solicitarea Preşedintelui României formulatã în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie. Din fişa legislativã a proiectului de lege rezultã cã Senatul a respins cererea, iar Camera Deputaţilor a admis-o. În consecinţã, comisia permanentã sesizatã în fond a propus Camerei Deputaţilor urmãtoarea formulare a textului de lege: (3) Pentru a nu se influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi datã cu referendumul. În cazul în care Preşedintele României stabileşte data referendumului în aceeaşi datã în care sunt stabilite alegeri prezidenţiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European, Guvernul va proroga data respectivelor alegeri prin hotãrâre a Guvernului." Aceastã propunere nu a întrunit numãrul necesar de voturi pentru a fi adoptatã şi, "ca atare, s-a considerat cã cererea Preşedintelui României de reexaminare a legii a fost respinsã, legea în cauzã urmându-şi procedura de promulgare". În continuare, se aratã cã "obiecţia de oportunitate formulatã de Preşedintele României în cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului" este identicã cu obiecţia de neconstituţionalitate aflatã pe rolul Curţii Constituţionale în Dosarul nr. 2.153A/2008." Or, "este inadmisibil ca o obiecţie de oportunitate sã fie convertitã într-o sesizare de neconstituţionalitate", întrucât "acest procedeu nu are nicio susţinere constituţionalã sau legalã". Cât priveşte constituţionalitatea alin. (3) al art. 5 din legea criticatã, considerã cã acest text "nu afecteazã în niciun fel dreptul preşedintelui României de a declanşa procedura referendumului", deoarece "ciclurile electorale menţionate sunt clare", iar între "alegerile respective, şeful statului poate recurge oricând la aplicarea art. 90 din Constituţie". Într-adevãr, Constituţia nu stabileşte vreo condiţie care sã interzicã organizarea şi desfãşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare sau cu cele pentru parlamentul European, însã organizarea unui astfel de referendum "are vocaţia de a-i crea de facto un statut personalizat şefului statului", prin aceea cã îi poate spori şansele de a fi reales. Or, astfel, şeful statului s-ar situa în afara cadrului constituţional şi ar contraveni egalitãţii de şanse a fiecãrui candidat la funcţia supremã în stat. Cum în practica politicã din ţara noastrã şeful statului este încã perceput ca fiind susţinut de un partid politic, Parlamentul, adoptând legea criticatã, "a hotãrât sã evite organizarea simultanã a unui referendum cu alegerile parlamentare, pentru a nu se favoriza un partid în defavoarea altuia". Considerã cã "din suita de reexaminãri şi de sesizãri ale Curţii Constituţionale cu privire la acest subiect" reiese cã Preşedintele României urmãreşte doar introducerea în <>Legea nr. 3/2000 a unui text care sã-i permitã organizarea în mod simultan a referendumului şi a alegerilor prezidenţiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European. Or, în calitate de garant al respectãrii literei şi spiritului Constituţiei, Curtea Constituţionalã ar trebui sã se pronunţe asupra acestui aspect. Menţioneazã cã prevederile constituţionale ale art. 90, care permit şefului statului de a recurge la referendum, sunt de ordin general, iar Constituţia a permis Parlamentului, în calitate "de organism de suveranitate popularã" sã detalieze acest cadru general printr-o lege organicã. În sfârşit, apreciazã cã legea criticatã "nu afecteazã nici statutul constituţional al preşedintelui României, nici nu îl împiedicã pe acesta sã-şi îndeplineascã atribuţiile constituţionale".
Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecãtoruluiraportor, Legea pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, raportatã la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din <>Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor legale criticate.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, care prevede: "Articol unic. - La articolul 5 din <>Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
<<(3) Pentru a nu se influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi datã cu referendumul.>>"
Autorul sesizãrii considerã cã aceastã lege contravine dispoziţiilor constituţionale ale: art. 2 alin. (1), potrivit cãrora "Suveranitatea naţionalã aparţine poporului român, care o exercitã prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum"; art. 90, care stabileşte cã "Preşedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional".
Examinând obiecţiile de neconstituţionalitate formulate, prevederile legii criticate, prin raportare la dispoziţiile constituţionale invocate ca fiind încãlcate, precum şi jurisprudenţa sa în materie, Curtea Constituţionalã constatã cã sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiatã şi urmeazã a fi admisã, pentru urmãtoarele considerente:
Dispoziţiile alin. (3) al art. 5 introduse prin articolul unic al Legii pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 , ce fac obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauzã, conservã soluţia legislativã de principiu cuprinsã în prevederile alin. (3) teza întâi a <>art. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, având urmãtorul cuprins: "(3) Organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfãşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European [...]". Or, asupra constituţionalitãţii acestor prevederi Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, cu prilejul soluţionãrii sesizãrii formulate de un numãr de 71 de deputaţi, care a fãcut obiectul Dosarului nr. 180A/2007. Şi în acea sesizare prin criticile de neconstituţionalitate se invoca, între alte dispoziţii, încãlcarea art. 2 alin. (1) şi art. 90 din Constituţie, cu motivarea cã limiteazã sau îngrãdesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea. Prin <>Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , Curtea Constituţionalã, constatând cã alin. (3) al art. 5 din acea lege este neconstituţional, a reţinut cã alineatul (3), nou introdus prin legea criticatã, instituie unele condiţii referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului, iar nu prevederi care sã contravinã acestei modalitãţi de exercitare a suveranitãţii naţionale de cãtre popor, astfel cã nu este încãlcat art. 2 alin. (1) din Constituţie. În schimb, Curtea a constatat cã acel text de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 90, potrivit cãrora "Preşedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional", precum şi cele ale art. 95 alin. (3), care prevãd cã, în cazul aprobãrii propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, "[...] în cel mult 30 de zile se organizeazã un referendum pentru demiterea Preşedintelui". Aceasta deoarece, "din analiza celor douã texte constituţionale rezultã cã referendumul se poate desfãşura oricând în cursul anului, dacã Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. Aşadar, potrivit Constituţiei, nu existã nicio altã condiţie care sã interzicã organizarea şi desfãşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sã o facã (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). În consecinţã, condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfãşurarea referendumului prin legea criticatã adaugã la prevederile Constituţiei, ceea ce determinã neconstituţionalitatea acestora". S-a mai reţinut cã, "aceste exigenţe extraconstituţionale cuprinse în lege împiedicã organizarea oricãrui referendum, în condiţiile în care practic, în România, s-ar putea sã se desfãşoare alegeri în fiecare an, ceea ce, aşa cum s-a arãtat, contravine art. 2 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, în condiţiile în care legea se referã la alegerile locale, fãrã a preciza dacã este vorba de alegeri generale sau parţiale, este cunoscut faptul cã acestea din urmã pot avea loc în fiecare lunã a anului", precum şi cã "suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintã un alt argument pe care se întemeiazã constatarea cã pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului este neconstituţional". De asemenea, s-a constatat cã aceste dispoziţii pot genera blocaje constituţionale, data alegerilor devenind dependentã de data desfãşurãrii referendumului.
Aşa fiind, pentru argumentele expuse, Curtea constatã cã şi în prezenta cauzã dispoziţiile alin. (3) al art. 5 din Legea pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, dispoziţii potrivit cãrora "Pentru a nu se influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi datã cu referendumul" sunt neconstituţionale.
În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 şi al <>art. 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã Legea pentru completarea <>art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului este neconstituţionalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã Preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 12 noiembrie 2008 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
