Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.217 din 18 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. f), art. 26 si art. 26^1 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 24 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, excepţie ridicatã de Viorel Coman şi Ileana Coman în Dosarul nr. 132/100/2007 al Tribunalului Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât apreciazã cã prevederile de lege criticate nu sunt contrare textelor din Constituţie invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 septembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 132/100/2007, Tribunalul Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, excepţie ridicatã de Viorel Coman şi Ileana Coman într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act emis de autoritãţile publice locale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţin, în esenţã, urmãtoarele: art. 24 alin. (1) lit. f) din lege "instituie exclusivitatea posibilitãţii atacãrii de cãtre prefect, în totul sau în parte, în faţa instanţei de contencios administrativ, a actelor administrative adoptate de consiliul judeţean, de consiliul local sau de cãtre primar, nici o altã persoanã, fizicã sau juridicã, autoritate publicã sau instituţie publicã etc. neavând o astfel de prerogativã legalã de sesizare a instanţei judecãtoreşti în astfel de cazuri". Or, potrivit <>art. 1 alin. (1), (7) şi (8) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , în cazurile prevãzute de aceasta, pot introduce acţiuni în contencios administrativ Prefectul, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, Avocatul Poporului, Ministerul Public. Aşadar, textul de lege criticat "restrânge neconstituţional, exclusiv la instituţia prefectului, aria subiecţilor care pot ataca în contencios administrativ hotãrârile consiliului local, deşi şi acţiunea exercitatã de prefect, în astfel de cazuri, este tot o acţiune în contencios administrativ"; textul criticat a instituit "nepermis o prerogativã legalã exclusivã în favoarea prefectului şi în detrimentul altor persoane interesate, vãtãmate într-un drept al lor sau într-un interes legitim, fiind lãsatã la latitudinea unei singure autoritãţi de a aprecia asupra necesitãţii atacãrii în justiţie a unor astfel de acte normative de interes local"; "creeazã premisele arbitrariului, nefiind consacratã o normã de protecţie a persoanei în faţa unor eventuale abuzuri ale consiliului local şi, implicit, a prefectului, iar exclusivitatea constituitã în favoarea prefectului, pe calea aşa numitului contencios administrativ obiectiv, nu asigurã evitarea producerii unor efecte ireparabile". În consecinţã, se considerã cã <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 încalcã art. 21 alin. (1) şi (2), art. 52 alin. (1) şi (2), art. 53 alin. (1) şi (2) şi art. 126 alin. (6) din Constituţie, precum şi, sub aspectul accesului la justiţie, art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În sensul posibilitãţii atacãrii în contencios administrativ atât a actelor administrative cu caracter normativ, cât şi a celor cu caracter individual sunt invocate deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 765/2006, nr. 1.483/2006, nr. 1.918/2006 şi nr. 4.016/2006.
În final, se susţine cã pentru cele arãtate "dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) şi respectiv <>art. 26 şi 26^1 din Legea nr. 340/2004 " sunt neconstituţionale "în mãsura în care limiteazã dreptul de a ataca hotãrârile consiliului local pe calea acţiunii directe în contencios administrativ exclusiv la instituţia prefectului, creând o prerogativã legalã discreţionarã şi, astfel, nu protejeazã cetãţeanul în faţa abuzului normativ/legislativ pe plan local", astfel cã, în temeiul art. 57 din Constituţie, se solicitã Curţii Constituţionale ca, "pe baza unei decizii de interpretare, sã decidã asupra înţelesului lor contrar Constituţiei României".
Tribunalul Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal considerã excepţia de neconstituţionalitate invocatã neîntemeiatã, deoarece "dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. f) nu limiteazã sfera persoanelor care pot ataca în instanţã actele administrative emise de autoritãţile publice, ci stabileşte ca sarcinã a prefectului un control a priori a legalitãţii actului administrativ".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, în esenţã, aratã cã "autorii excepţiei dau textului de lege criticat o interpretare restrictivã, desprinsã de cadrul general de reglementare a instituţiei contenciosului administrativ". Invocându-se <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 137 din 7 decembrie 1994 , se aratã cã atribuţia prefectului de a ataca în contencios administrativ actele administrative ale autoritãţilor administraţiei publice locale ori judeţene pe care le considerã nelegale se exercitã în baza tutelei administrative, care "presupune dreptul de control al Guvernului sau al altei autoritãţi a administraţiei statului asupra actelor autoritãţilor locale alese, ce funcţioneazã în virtutea principiului autonomiei locale", precum şi posibilitatea ca prefectul sã atace "în faţa instanţei de contencios administrativ un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care considerã actul ilegal", fiind de neconceput ca într-un stat de drept actul ilegal al unei autoritãţi locale sã nu poatã fi atacat în faţa instanţei de judecatã de cãtre prefect. În sfârşit, se aratã cã abrogarea art. 26 şi 26^1 din lege, prin <>art. IV alin. (2) din Legea nr. 262/2007 , înlãturã orice altã interpretare contrarã celei prezentate.
Avocatul Poporului apreciazã cã <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 nu numai cã nu contravine art. 21 din Constituţie, ci este în sensul art. 123 alin. (5) din aceasta, referitor la posibilitatea ca prefectul sã atace în justiţie acte ale consiliului judeţean, ale celui local sau ale primarului, pe care le considerã ilegale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cuprinse în art. I pct. 17, respectiv pct. 23 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 181/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 24 mai 2006.
Art. 24 alin. (1) lit. f) din lege prevede: "(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: (...) f) verificã legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului."
Din motivarea autorilor excepţiei, depusã la dosar, rezultã însã cã aceştia au invocat atât neconstituţionalitatea art. 24 alin. (1) lit. f) din lege, cât "şi, prin extinderea controlului de constituţionalitate, şi a art. 26 şi <>art. 26^1 din Legea nr. 340/2004 ". Or, potrivit <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, autorul excepţiei este partea care a invocat-o, astfel încât instanţa nu poate, prin încheierea de sesizare, sã o modifice, ci numai sã îşi exprime opinia asupra excepţiei. Aceasta, cu atât mai mult cu cât instanţa de judecatã are posibilitatea ca, din oficiu, sã sesizeze Curtea Constituţionalã asupra legitimitãţii constituţionale a unor prevederi. Aşa fiind, prin prezenta decizie, Curtea urmeazã sã se pronunţe şi asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 şi <>art. 26^1 din Legea nr. 340/2004 .
Autorii excepţiei susţin cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) care consacrã accesul liber la justiţie şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil, art. 52 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, exercitat în condiţiile şi limitele stabilite prin lege organicã, art. 53 alin. (1) şi (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 126 alin. (6) privind controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, precum şi, sub aspectul accesului la justiţie, art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În legãturã cu neconstituţionalitatea <>art. 24 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 , se susţine, în esenţã, cã restrânge aria subiecţilor care pot ataca în contencios administrativ hotãrârile consiliului local exclusiv la instituţia prefectului şi în detrimentul altor persoane interesate de a aprecia asupra necesitãţii atacãrii în justiţie a unor astfel de acte normative de interes local, ceea ce creeazã premisele arbitrariului.
Acest text de lege a mai fost supus controlului de constituţionalitate şi Curtea s-a mai pronunţat în cauze în care, ca şi în prezentul dosar, se formulau critici asemãnãtoare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie. Astfel, de exemplu, prin Deciziile nr. 314 din 14 iunie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 2 august 2005, şi nr. 436 din 10 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, respingând excepţia, Curtea a reţinut, în esenţã, cã <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 nu este contrar principiilor constituţionale care guverneazã administraţia publicã localã, ci reprezintã, dimpotrivã, o consacrare a acestora şi o garanţie a executãrii legilor, precum şi cã, potrivit art. 1 alin. (3) din aceeaşi lege, principala atribuţie a prefectului, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, este cea de garantare a respectãrii legii şi a ordinii publice la nivel local.
În consecinţã, soluţia de respingere a excepţiei, precum şi considerentele care au justificat-o îşi menţin valabilitatea şi în acest dosar, în care, aşa cum s-a arãtat, subzistã principala criticã de neconstituţionalitate formulatã şi anterior, şi anume dreptul prefectului de a ataca în instanţã actele administrative ale autoritãţilor locale.
II. În legãturã cu solicitarea autorilor excepţiei, formulatã în motivarea acesteia, în sensul extinderii controlului de constituţionalitate şi asupra <>art. 26 şi 26^1 din Legea nr. 340/2004 , Curtea constatã cã textele menţionate au fost abrogate expres prin <>art. IV alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, astfel cã excepţia urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã. Aceastã soluţie rezultã din coroborarea prevederilor <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii prevederilor din legi şi ordonanţe în vigoare, în caz contrar excepţia fiind inadmisibilã.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, excepţie ridicatã de Viorel Coman şi Ileana Coman în Dosarul nr. 132/100/2007 al Tribunalului Maramureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
2. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 şi 26^1 din aceeaşi lege, excepţie ridicatã de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecatã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 decembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
