Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.199 din 24 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 716 din 23 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dorin Andronic în Dosarul nr. 77/39/2009 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penalã, de George Rebciuc în Dosarul nr. 18/285/2009 al Judecãtoriei Rãdãuţi şi de Traian Costicã în Dosarul nr. 696/866/2009 al Judecãtoriei Paşcani.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
În Dosarul nr. 946D/2009, autorul excepţiei George Rebciuc şi partea Iliuţã Ilie au depus note scrise.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 940D/2009, nr. 946D/2009 şi nr. 1.319D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 946D/2009 şi nr. 1.319D/2009 la Dosarul nr. 940D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 februarie 2009, 6 februarie 2009 şi 25 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 77/39/2009, nr. 18/285/2009 şi nr. 696/866/2009, Curtea de Apel Suceava - Secţia penalã, Judecãtoria Rãdãuţi şi Judecãtoria Paşcani au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Dorin Andronic, George Rebciuc şi Traian Costicã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1), art. 124 alin. (1) şi (2), art. 131 alin. (1) şi (2) şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi ale art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Tratatul privind Uniunea Europeanã, deoarece nu ar trebui interpretate şi aplicate prin excluderea controlului judecãtorului asupra rezoluţiilor procurorului privind, de exemplu, stabilirea competenţei materiale a unitãţilor de parchet cu privire la efectuarea cercetãrii şi urmãririi penale împotriva persoanelor care au calitatea de avocat la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 79/2007 pentru modificarea art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã.
De asemenea, mai aratã cã prevederile legale menţionate afecteazã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi 24 şi prin aceea cã limiteazã probele ce pot fi administrate în cadrul procedurii speciale numai la proba cu înscrisuri noi.
Curtea de Apel Suceava - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Judecãtoria Rãdãuţi opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Judecãtoria Paşcani opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Plângerea în faţa judecãtorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 777 din 1 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 4 august 2008, <>Deciziei nr. 697 din 17 iunie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, şi <>Deciziei nr. 440 din 26 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 4 ianuarie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiate critici similare, statuând în esenţã urmãtoarele:
Prin textul legal criticat s-a instituit posibilitatea cenzurãrii actelor procurorului de cãtre instanţele judecãtoreşti. Aşa fiind, accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile date de procuror în faza de urmãrire penalã a procesului penal este asigurat, pãrţile având posibilitatea sã îşi apere drepturile şi interesele în cursul judecãţii, prin mijloacele prevãzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale. Astfel, prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã sunt menite tocmai sã asigure accesul la justiţie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecatã, iar pe de altã parte, în plângerea formulatã împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului nu se judecã însãşi cauza, ci doar temeinicia şi legalitatea soluţiilor pronunţate de procuror, pe baza probelor administrate în cursul urmãririi penale şi a eventualelor probe scrise înfãţişate instanţei de pãrţile în proces.
În limitele obiectului acestor categorii de cauze, pãrţile care se plâng împotriva ordonanţei sau rezoluţiei de netrimitere în judecatã au posibilitatea sã demonstreze atât caracterul incomplet al urmãririi penale, cât şi aprecierea eronatã a probelor pe care s-a întemeiat soluţia emisã de procuror. În prima ipotezã, instanţa admite plângerea, prin sentinţã, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi trimite cauza procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmãririi penale, iar în cea de-a doua ipotezã, când probele existente la dosar sunt insuficiente pentru judecarea cauzei, instanţa reţine cauza spre judecare.
Nicio dispoziţie legalã nu împiedicã partea interesatã ca, atunci când apreciazã cã este posibilã administrarea altor probe pentru stabilirea adevãrului, sã solicite procurorului care a emis actul de netrimitere în judecatã sau procurorului superior ierarhic sã dispunã, în condiţiile prevãzute de lege, începerea sau redeschiderea urmãririi penale.
De asemenea, Curtea constatã cã inexistenţa în faza urmãririi penale a unui control judecãtoresc asupra rezoluţiilor procurorului privind stabilirea competenţei materiale a unitãţilor de parchet reprezintã critici referitoare la omisiuni legislative care nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt, dupã caz, de competenţa legiuitorului, respectiv a instanţelor de judecatã, în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dorin Andronic în Dosarul nr. 77/39/2009 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penalã, de George Rebciuc în Dosarul nr. 18/285/2009 al Judecãtoriei Rãdãuţi şi de Traian Costicã în Dosarul nr. 696/866/2009 al Judecãtoriei Paşcani.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
