Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.190 din 20 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.190 din 20 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 14 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Gecsat" - S.A. din Târnãveni în Dosarul nr. 984/1.371/2009 al Tribunalului Comercial Mureş - Falimente şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.664D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 17 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 984/1.371/2009, Tribunalul Comercial Mureş - Falimente a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
    Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Gecsat" - S.A. din Târnãveni într-o cauzã având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie în sarcina debitorului o prezumţie de insolvenţã, indiferent de motivul neachitãrii datoriei şi indiferent de starea sa financiarã, fãrã a prevedea în sarcina creditorului vreo obligaţie de a dovedi aceastã stare de insolvenţã.
    De asemenea, deşi procedura specialã a insolvenţei nu poate fi folositã în mod arbitrar, legea prevãzând condiţii stricte pentru introducerea cererii de deschidere a acesteia, pânã la data soluţionãrii cererii de cãtre instanţã, asupra situaţiei financiare a debitorului planeazã suspiciuni care pot compromite relaţiile contractuale desfãşurate în aceastã perioadã de cãtre acesta, manifestate prin reticenţa partenerilor contractuali de a continua relaţiile comerciale şi prin dificultatea de a iniţia relaţii contractuale noi.
    Tribunalul Comercial Mureş - Falimente apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei reglementeazã o procedurã specialã având ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã. Este o procedurã colectivã, pusã la îndemâna creditorilor pentru a urmãri debitorul rãu-platnic în vederea îndeplinirii unor obligaţii pecuniare, contractuale sau legale. Este o aplicaţie specialã a procedurii de executare silitã reglementatã de Codul de procedurã civilã.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 pct. 1 lit. a) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 3 pct. 1 lit. a): "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    1. insolvenţã este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienţa fondurilor bãneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:
    a) insolvenţa este prezumatã ca fiind atunci când debitorul, dupã 30 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de unul sau mai mulţi creditori;";
    - Art. 31 alin. (1): "(1) Orice creditor îndreptãţit sã solicite deschiderea procedurii prevãzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţã poate introduce o cerere introductivã, în care va preciza:
    a) cuantumul şi temeiul creanţei;
    b) existenţa unei garanţii reale, constituite de cãtre debitor sau instituite potrivit legii;
    c) existenţa unor mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor debitorului;
    d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sã precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege sã participe la reorganizare."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 44 - Dreptul de proprietate privatã din Constituţie.
    Anterior sesizãrii Curţii Constituţionale, dar ulterior formulãrii cererii privind deschiderea procedurii insolvenţei, Legea nr. 85/2006 a fost modificatã prin Legea nr. 169 din 14 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010. Astfel, prin art. I pct. 1 a fost modificat art. 3 pct. 1 lit. a), care în prezent are urmãtorul conţinut: "a) insolvenţa este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 90 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de creditor; prezumţia este relativã; [...]."
    Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit cã sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, este constituţionalã în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale cãror efecte juridice continuã sã se producã şi dupã ieşirea lor din vigoare.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile legale criticate îşi produc în continuare efectele juridice în temeiul dispoziţiilor art. 725 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "Actul de procedurã îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rãmâne supus dispoziţiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedurã ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi menţinut, chiar dacã potrivit legii noi ar fi valabil". Astfel, prevederile art. 3 pct. 1 lit. a) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 au constituit temeiul juridic al cererii introductive în dosarul instanţei de fond, în care a fost invocatã excepţia de neconstituţionalitate. În acest caz, Curtea va controla constituţionalitatea acestor dispoziţii legale, chiar dacã ele nu mai sunt în vigoare la data pronunţãrii prezentei decizii.
    Analizând criticile formulate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate raportate la aceleaşi prevederi din Constituţie ca şi cele invocate în prezenta cauzã. Astfel, prin Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, Curtea, referindu-se la condiţiile în care orice creditor poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţã, a arãtat cã acestea sunt stabilite cu rigurozitate de lege şi cã introducerea cererii nu duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolvenţã. Astfel, cererile introductive care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege nu vor putea produce efecte juridice şi vor fi respinse de judecãtorul-sindic. De asemenea, Curtea a reţinut cã, în virtutea prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate sã stabileascã şi reguli de procedurã speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. În legãturã cu aceasta, Curtea a arãtat cã procedura insolvenţei este o procedurã specialã, caracterizatã de celeritate şi care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmãrind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţã sporitã a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o mãsurã cât mai mare a creanţelor creditorilor. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai arãtat cã debitorul poate face opoziţie la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei şi poate combate prin toate mijloacele legale de probã susţinerile creditorilor pentru a dovedi faptul cã, în realitate, nu se aflã în stare de insolvenţã ori cã nu sunt reale creanţele pretinse, astfel cã atât debitorul, cât şi creditorii se bucurã de toate garanţiile procesuale care asigurã desfãşurarea unui proces echitabil.
    În final, Curtea a constatat cã procedura prevãzutã de Legea nr. 85/2006 este o procedurã specialã, derogatorie de la cea reglementatã de dreptul comun referitoare la litigiile în materie comercialã, care se aplicã, fãrã nicio discriminare, debitorilor aflaţi în stare de insolvenţã, fãrã ca prin aceasta sã fie îngrãdit accesul persoanei la o activitate economicã.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
    Distinct de cele reţinute în prealabil, Curtea constatã cã susţinerile autorului excepţiei, potrivit cãrora textele de lege criticate creeazã posibilitatea debitorilor de rea-credinţã sã tergiverseze şi sã împiedice realizarea drepturilor legitime ale creditorilor, nu pot constitui argumente pentru calificarea respectivelor dispoziţii legale ca fiind neconstituţionale. Curtea Constituţionalã a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, cã exercitarea de cãtre o persoanã a unui drept ce îi este recunoscut prin lege nu poate sã justifice, prin ea însãşi, o prezumţie a relei-credinţe. Însã exercitarea abuzivã a dreptului se produce atunci când acel drept se realizeazã în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut. Or, aprecierea cu privire la poziţia subiectivã a debitorului în momentul formulãrii cererii pentru a fi supus dispoziţiilor Legii nr. 85/2006 revine în exclusivitate instanţei judecãtoreşti competente, care va analiza conformitatea solicitãrii debitorului cu condiţiile prevãzute de lege.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de S.C. "Gecsat" - S.A. din Târnãveni în Dosarul nr. 984/1.371/2009 al Tribunalului Comercial Mureş - Falimente.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2011.


              PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu
                          ____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016