Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.186 din 17 septembrie 2009 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 20 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.921/111/2008 al Tribunalului Bihor Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.515D/2009, nr. 2.516D/2009, nr. 2.517D/2009, nr. 2.518D/2009, nr. 2.519D/2009, nr. 2.520D/2009, nr. 2.521D/2009, nr. 2.522D/2009, nr. 2.523D/2009, nr. 2.524D/2009, nr. 2.525D/2009D, nr. 2.528D/2009, nr. 2.529D/2009, nr. 2.530D/2009, nr. 2.531D/2009, nr. 2.532D/2009, nr. 2.533D/2009, nr. 2.534D/2009, nr. 2.535D/2009, nr. 2.536D/2009, nr. 2.537D/2009, nr. 2.538D/2009 şi nr. 2.539D/2009.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.515D/2009-2.525D/2009 şi nr. 2.528D/20092.539D/2009 la Dosarul nr. 2.514D/2009, având în vedere faptul cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, având în vedere obiectul dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 2.515D/2009-2.525D/2009 şi nr. 2.528D/2009-2.539D/2009 la Dosarul nr. 2.514D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 3 aprilie 2009 şi din 8 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.921/111/2008, nr. 1.118/111/2008, nr. 6.421/111/2008, nr. 5.731/111/2008, nr. 5.341/111/2008, nr. 5.362/111/2008, nr. 4.723/111/2008, nr. 4.976/111/2008, nr. 6.461/111/2008, nr. 6.025/111/2008, nr. 1.843/111/2008, nr. 6.132/111/2008, nr. 5.010/107/2008, nr. 5.264/107/2008, nr. 5.232/107/2008, nr. 5.239/107/2008, nr. 5.228/107/2008, nr. 5.275/107/2008, nr. 5.272/107/2008, nr. 7.840/107/2008, nr. 7.736/107/2008, nr. 7.835/107/2008, nr. 7.868/107/2008 şi nr. 5.271/107/2008, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. în cauze având ca obiect drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii a fost interpretat de cãtre instanţele de judecatã ca realizând o abrogare implicitã a prevederilor <>art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã. Or, dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, nu mai existã temei legal pentru a opera abrogarea implicitã, pentru cã dispoziţiile <>art. 62 şi 63 din Legea nr. 24/2000 reglementeazã în mod imperativ abrogarea expresã directã, cu enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnicã legislativã reglementate de art. 1 alin. (2) şi <>art. 15 din Legea nr. 24/2000 . În opinia autoarei excepţiei, orice altã interpretare este contrarã jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit cãreia legiuitorul are obligaţia elaborãrii unor dispoziţii legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilitãţii acestora, în sensul cã ele trebuie sã fie coerente, sã evite paralelismul legislativ şi sã aibã vocaţia de a respecta drepturile şi libertãţile fundamentale. Se susţine cã prin pronunţarea unor hotãrâri judecãtoreşti diferite asupra aceleiaşi probleme de drept este încãlcat art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Mai mult, în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituţie, Parlamentul este obligat sã respecte Constituţia şi celelalte legi, respectiv el poate sã modifice prevederile legale în vigoare prin abrogarea expresã, iar nu implicitã, fiindcã procedând în acest mod ar contraveni principiului coerenţei legislative.
Tribunalul Bihor - Secţia civilã aratã cã excepţia este neîntemeiatã, deoarece critica vizeazã aspecte ce ţin de aplicarea legii în timp.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentului cod se abrogã: [...] - orice alte dispoziţii contrare."
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege criticat este contrar urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p), prin care se stabileşte cã regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele, patronatele şi protecţia socialã se reglementeazã prin lege organicã, şi art. 79 alin. (1) referitor la atribuţiile Consiliului Legislativ.
Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este nefondatã, urmând sã fie respinsã ca atare. Curtea reţine cã întreaga motivare a excepţiei se referã la modul de interpretare şi de aplicare în timp a douã legi organice, şi anume Codul muncii şi <>Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã. Se aratã în acest sens cã existã o practicã neunitarã la nivelul instanţelor de judecatã în privinţa constatãrii abrogãrii implicite a prevederilor <>art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, având drept consecinţã pronunţarea unor hotãrâri judecãtoreşti diferite asupra aceleiaşi probleme de drept. De asemenea, se susţine cã nu au fost respectate normele de tehnicã legislativã cu prilejul adoptãrii Codului muncii.
Curtea constatã cã toate aspectele invocate ţin de modul de aplicare a legii şi de stabilirea unei interpretãri unitare a actelor normative, acestea nefiind de competenţa instanţei de contencios constituţional, aşa cum este reglementatã de Legea fundamentalã şi de <>Legea nr. 47/1992 , ci a instanţelor de judecatã, aşa cum prevãd dispoziţiile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, potrivit cãrora "(1) Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege. [...]
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigurã interpretarea şi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanţe judecãtoreşti, potrivit competenţei sale".
De asemenea, Curtea mai reţine cã atribuţiile Curţii Constituţionale privind examinarea constituţionalitãţii unor texte de lege nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnicã legislativã, atât timp cât aceste norme nu au relevanţã în plan constituţional.
În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 2.921/111/2008, nr. 1.118/111/2008, nr. 6.421/111/2008, nr. 5.731/111/2008, nr. 5.341/111/2008, nr. 5.362/111/2008, nr. 4.723/111/2008, nr. 4.976/111/2008, nr. 6.461/111/2008, nr. 6.025/111/2008, nr. 1.843/111/2008, nr. 6.132/111/2008, nr. 5.010/107/2008, nr. 5.264/107/2008, nr. 5.232/107/2008, nr. 5.239/107/2008, nr. 5.228/107/2008, nr. 5.275/107/2008, nr. 5.272/107/2008, nr. 7.840/107/2008, nr. 7.736/107/2008, nr. 7.835/107/2008, nr. 7.868/107/2008 şi nr. 5.271/107/2008 ale Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
