Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.185 din 17 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 21 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Friedsam Detlef Udo prin mandatarul Corneliu Alexandru Tanco în Dosarul nr. 195.1/85/2007 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã Corneliu Alexandru Tanco, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Corneliu Alexandru Tanco a cerut admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, menţionând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 195.1/85/2007, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Friedsam Detlef Udo prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco într-un dosar având ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile legale atacate încalcã dreptul la apãrare prin faptul cã se interzice mandatarului, care nu este avocat, sã punã concluzii în faţa instanţei. De asemenea, în opinia autorului, se mai încalcã şi dreptul la liberã exprimare.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii ce au urmãtorul conţinut: "Dacã mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintã partea."
Se susţine cã dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi din Constituţia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor legale atacate prin raportare la critici similare.
Astfel, prin <>Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, Curtea a constatat cã dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale, reţinând cã reprezentarea pãrţilor într-un proces prin mandatar, care poate fi avocat ori altã persoanã cu sau fãrã pregãtire juridicã, este una dintre modalitãţile prin care Codul de procedurã civilã asigurã accesul liber la justiţie, precum şi exercitarea dreptului la apãrare al pãrţilor, drepturi fundamentale prevãzute de art. 21, respectiv de art. 24 din Constituţie. Restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţã nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, întrucât partea însãşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecatã, iar mandatarul are posibilitatea sã formuleze cereri, sã propunã probe în tot cursul procesului, precum şi sã depunã concluzii scrise.
De asemenea, Curtea a reţinut cã posibilitatea reprezentãrii pãrţii prin mandatar este prevãzutã doar de art. 67 şi 68 din Codul de procedurã civilã, care stabilesc condiţiile de exercitare a acestui mandat. Aceste condiţii, precum şi limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanţã în numele pãrţii, reprezintã opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecatã.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale privind dreptul la apãrare.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Legea fundamentalã, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã, întrucât nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Cu privire la dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã acestea nu sunt incidente în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Friedsam Detlef Udo prin mandatarul Corneliu Alexandru Tanco în Dosarul nr. 195.1/85/2007 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
