Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.181 din 30 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8, 14, 15 si 16 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 23 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8, 14, 15 şi 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "C.M.C." - S.R.L. din Cãrbunari, judeţul Maramureş, în Dosarul nr. 4.999/182/2009 al Judecãtoriei Baia Mare - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.999/182/2009, Judecãtoria Baia Mare - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8, 14, 15 şi 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "C.M.C." - S.R.L. din Cãrbunari, judeţul Maramureş, cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate permit finanţatorului sã insereze clauze abuzive în contractul de leasing, utilizatorul fiind obligat, astfel, sã accepte clauze pe care în alte condiţii nu le-ar fi acceptat. Se creeazã, prin urmare, un tratament inegal între cele douã pãrţi ale contractului de leasing, aceasta deoarece textele de lege criticate nu prevãd sancţiuni echivalente ca forţã juridicã pentru ambele pãrţi în ipoteza în care nu îşi respectã obligaţiile asumate. Astfel, pentru realizarea drepturilor sale, utilizatorul trebuie sã se adreseze instanţei de judecatã, cu plata taxelor de timbru aferente, în timp ce finanţatorul poate trece direct la executarea silitã, în baza contractului de leasing.
Judecãtoria Baia Mare - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, textele de lege criticate nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 8, 14, 15 şi 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 8: "Contractele de leasing, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantãrii obligaţiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii.";
- Art. 14: "(1) În cazul în care locatarul/utilizatorul refuzã sã primeascã bunul la termenul agreat cu furnizorul şi/sau în contractul de leasing ori dacã se aflã în stare de reorganizare judiciarã şi/sau faliment, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune-interese.
(2) Locatorul/finanţatorul nu rãspunde dacã bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzãtor locatarului/utilizatorului de cãtre furnizor.";
- Art. 15: "Dacã în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu executã obligaţia de platã integralã a ratei de leasing timp de douã luni consecutive, calculate de la scadenţa prevãzutã în contractul de leasing, locatorul/ finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sã restituie bunul şi sã plãteascã toate sumele datorate, pânã la data restituirii în temeiul contractului de leasing.";
- Art. 16: "Dacã locatorul/finanţatorul nu respectã dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului, aşa cum este prevãzut în prezenta ordonanţã, locatorul/finanţatorul datoreazã daune-interese egale cu totalul prejudiciului produs prin încãlcarea acestei obligaţii, iar instanţa judecãtoreascã învestitã cu stabilirea daunelor-interese va putea pronunţa o hotãrâre care sã ţinã loc de act de vânzare-cumpãrare."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate sunt contrare textelor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice şi în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aspectele puse în discuţie de autorul excepţiei au mai fost supuse analizei instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.182 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008, Curtea arãta cã dispoziţia, potrivit cãreia contractele de leasing, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantãrii obligaţiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii, reprezintã o aplicare a principiului consacrat de art. 372 din Codul de procedurã civilã, în sensul cã executarea silitã se poate face nu numai pe baza unei hotãrâri judecãtoreşti învestite cu formulã executorie, ci şi în virtutea unui titlu executoriu prevãzut de lege. Aceastã dispoziţie nu instituie privilegii ori discriminãri. De asemenea, s-a arãtat cã posibilitatea creditorului contractului de leasing de a se adresa direct executorului judecãtoresc în vederea executãrii silite nu înseamnã o încãlcare a dreptului debitorului de a se adresa justiţiei. Potrivit art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, atunci când executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu ce nu a fost emis de o instanţã de judecatã se pot invoca, în cadrul contestaţiei la executare, apãrãri de fond împotriva acelui titlu, fiind astfel asigurate exigenţele unui proces echitabil.
Prin <>Decizia nr. 1.003 din 8 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2010, Curtea a reţinut cã dispoziţiile <>art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 nu fac altceva decât sã prevadã consecinţele pe care le atrage nerespectarea obligaţiilor ce decurg din contractul de leasing de cãtre locatar/utilizator. În aceste condiţii, faptul cã locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sã restituie bunul şi sã plãteascã toate sumele datorate, pânã la data restituirii în temeiul contractului de leasing, nu are semnificaţia creãrii unei situaţii privilegiate pentru locator/finanţator, ci a restabilirii unei situaţii legale, acceptate de cãtre pãrţi la încheierea contractului.
De altfel, aşa cum precizeazã chiar textul de lege criticat, aceste dispoziţii se aplicã "dacã în contract nu se prevede altfel", pãrţile având posibilitatea de a opta şi pentru clauze pe care le considerã mai favorabile.
Curtea constatã cã cele statuate prin deciziile amintite rãspund criticilor formulate în prezenta cauzã, soluţiile de respingere a criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate pãstrându-se valabile.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 8, 14, 15 şi 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "C.M.C." - S.R.L. din Cãrbunari, judeţul Maramureş, în Dosarul nr. 4.999/182/2009 al Judecãtoriei Baia Mare - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
