Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.172 din 30 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 3 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Marian Olteanu în Dosarul nr. 1.693/335/2009 al Judecãtoriei Videle.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.693/335/2009, Judecãtoria Videle a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia a fost ridicatã de Marian Olteanu cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale privind sãvârşirea infracţiunilor prevãzute de art. 86 alin. (2) şi <>art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 aduc atingere dispoziţiilor constituţionale referitoare la reglementarea prin lege organicã a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executãrii acestora, întrucât reglementeazã infracţiuni pe calea ordonanţei de urgenţã, în condiţiile în care infracţiunile şi pedepsele se stabilesc de Parlament prin lege organicã. Invocã, în acest sens, şi contradicţia cu dispoziţiile art. 141 din Codul penal, potrivit cãrora "Prin «lege penalã se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsã în legi sau decrete»". Totodatã, considerã cã prevederile <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 încalcã şi obligaţia respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, libertatea individualã, dreptul la liberã circulaţie, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţã, deoarece afecteazã drepturi şi libertãţi cetãţeneşti prevãzute de Constituţie, şi anume libertatea individualã şi dreptul la liberã circulaţie.
Judecãtoria Videle apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având urmãtorul cuprins:
- Art. 86: "(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã al cãrei permis de conducere este necorespunzãtor categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al cãrei permis i-a fost retras sau anulat ori cãreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendatã sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.
(3) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (2) se sancţioneazã şi persoana care încredinţeazã cu ştiinţã un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care suferã de o boalã psihicã ori se aflã sub influenţa alcoolului sau a unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.";
- Art. 87: "(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã care are o îmbibaţie alcoolicã de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se sancţioneazã şi persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai şi care se aflã sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(3) Substanţele sau produsele stupefiante, precum şi medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice, iar lista acestora se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Dacã persoana aflatã în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) sau (2) efectueazã transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se aflã în procesul de instruire practicã a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfãşurãrii probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducãtorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autoritãţii competente, aflat în timpul desfãşurãrii probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltãrii probelor biologice sau testãrii aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 23 referitoare la libertatea individualã, ale art. 25 privind dreptul la liberã circulaţie, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organicã a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executãrii acestora, precum şi ale art. 115 alin. (6) referitoare la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. În acest sens este <>Decizia nr. 605 din 6 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, prin care Curtea, fãcând referire la jurisprudenţa sa constantã în materie, a reţinut cã interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte exclusiv ordonanţele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu şi ordonanţele de urgenţã. Pentru aceste motive, este neîntemeiatã critica dispoziţiilor <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002, în sensul cã normele imperative ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie ar exclude reglementarea, pe calea ordonanţei de urgenţã, a infracţiunilor.
Întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Totodatã, autorul excepţiei invocã contradicţia dintre dispoziţiile <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 şi prevederile art. 141 din Codul penal. O asemenea criticã nu poate fi însã reţinutã, întrucât examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, Curtea Constituţionalã a statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, cã interdicţia adoptãrii de ordonanţe de urgenţã este totalã şi necondiţionatã atunci când menţioneazã cã "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale" şi cã "nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã". În celelalte domenii prevãzute de text, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã "afecteazã", dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin. Or, stabilirea de infracţiuni în ceea ce priveşte circulaţia pe drumurile publice are ca scop, potrivit <>art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002, "asigurarea desfãşurãrii fluente şi în siguranţã a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integritãţii corporale şi a sãnãtãţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective" şi nu este de naturã sã încalce drepturile fundamentale reglementate de art. 23 şi 25 din Constituţie, şi anume libertatea individualã şi dreptul la liberã circulaţie. De altfel, şi "libera circulaţie", potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 25 alin. (1), se desfãşoarã potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice şi sociale, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor.
Pentru aceleaşi motive, prevederile <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu aduc atingere nici dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 53 din Constituţie, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care existã o restrângere a exercitãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arãtat anterior, nu poate fi reţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 86 şi 87 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Marian Olteanu în Dosarul nr. 1.693/335/2009 al Judecãtoriei Videle.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
