Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.170 din 17 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57 alin. (5) teza finala din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 28 octombrie 2009
DECIZIE nr. 1.170 din 17 septembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 28 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Victor Chirilã în Dosarul nr. 7.170/99/2008 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.311D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Constantin Adãscãliţei în Dosarul nr. 7.169/99/2008 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, vãzând identitatea de obiect al celor douã cauze, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.
Curtea, în temeiul <>art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.311D/2009 la Dosarul nr. 957D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând în acest sens <>Decizia nr. 487/2009 a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 6 martie 2009 şi din 10 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 7.170/99/2008 şi nr. 7.169/99/2008, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 .
Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Victor Chirilã şi, respectiv, de Constantin Adãscãliţei, în cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate împotriva unor sentinţe civile având ca obiect litigiu de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate având un conţinut asemãnãtor, autorii acesteia susţin cã textul legal criticat, potrivit cãruia primarul şi viceprimarul nu beneficiazã de sporul de vechime în muncã şi nici de alte sporuri prevãzute de lege, încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în drepturi. Astfel, <>art. 16 alin. (3) din Codul muncii prevede cã "munca prestatã în temeiul unui contract individual de muncã îi conferã salariatului vechime în muncã". Activitatea în cadrul unei funcţii de demnitate publicã, ca urmare a alegerii unei persoane în aceastã funcţie, este asimilatã unei munci desfãşurate sub imperiul unui contract de muncã, prin dispoziţii speciale în acest sens, cum sunt cele ale <>art. 57 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 şi ale <>art. 39 din Legea nr. 393/2004 , potrivit cãrora durata exercitãrii mandatului de primar şi viceprimar constituie vechime în muncã. Totodatã, conform <>art. 155 din Codul muncii şi <>art. 41 alin. (3) lit. d) din Contractul colectiv de muncã la nivel naţional pe anii 2007-2010 , vechimea în muncã duce automat la acordarea unui spor la salariu cuprins între 5 şi 25%, astfel cã, şi sub acest aspect, textul criticat este discriminatoriu. Aceasta deoarece, deşi munca prestatã de persoanele alese într-o funcţie de demnitate publicã este echivalatã legal cu munca efectuatã în temeiul unui contract de muncã, iar perioada exercitãrii mandatului constituie vechime în muncã, totuşi persoanele care ocupã aceste funcţii nu beneficiazã de sporul pentru vechime în muncã.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 957D/2009, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, "în mãsura în care activitatea desfãşuratã în temeiul unui mandat eligibil a unei funcţii eligibile legiuitorul însuşi o echivaleazã unei munci asimilate codului muncii şi o recunoaşte apoi ca vechime în muncã". Având în vedere dispoziţiile <>art. 39 din Legea nr. 393/2004 , pentru egalitate de tratament, "ar fi trebuit ca dispoziţiile criticate sã se coreleze cu cele din <>Legea nr. 215/2001 în sensul inserãrii unei dispoziţii privind acordarea sporului de vechime în muncã". Interdicţia prevãzutã de art. 57 alin. (5) din lege "reprezintã în fapt o încãlcare a dreptului celui ales de a se bucura de beneficiul material cuvenit ca rãsplatã pentru stãruinţa lui în muncã, drept recunoscut tuturor celorlalţi cetãţeni, conform Codului muncii, dar care este refuzat celui ce ocupã o funcţie publicã eligibilã.
Aceeaşi instanţã de judecatã, dar în alt complet de judecatã, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 1.311D/2009, apreciazã cã dispoziţiile <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu contravin prevederilor <>art. 16 alin. (1) din Constituţie . Primarul şi viceprimarul au atribuţii şi proceduri de lucru diferite de cele ale persoanelor care presteazã muncã în temeiul unui contract de muncã, astfel cã nu poate fi primitã susţinerea potrivit cãreia aceştia s-ar afla într-o situaţie comparabilã cu cea a personalului care beneficiazã de spor de vechime în muncã în baza contractului de muncã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Dispoziţiile <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea nr. 215/2001 se aplicã tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, în spiritul egalitãţii de tratament juridic pentru situaţii identice, impus de <>art. 16 alin. (1) din Constituţie . Primarii şi viceprimarii se aflã într-o situaţie raţional şi obiectiv diferitã faţã de alte categorii de salariaţi, ce rezidã din calitatea de funcţie de demnitate publicã a mandatului primarului şi a viceprimarului, care împiedicã aplicarea prin asimilare a regulilor contractului individual de muncã, prevãzute de Codul muncii. Totodatã, legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul, condiţiile şi limitele drepturilor salariale, putând, de asemenea, ca, în considerarea unor situaţii speciale, sã instituie reglementãri specifice, în deplin acord cu principiul constituţional al egalitãţii în drepturi.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt neconstituţionale, fiind contrare principiului egalitãţii, statuat de <>art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã . Se aratã cã, dintre sporurile acordate prin lege personalului care îşi desfãşoarã activitatea în administraţia publicã, sporul pentru condiţii vãtãmãtoare, sporul pentru condiţii grele de muncã, sporul pentru condiţii periculoase şi sporul pentru activitatea desfãşuratã în condiţii de încordare psihicã foarte ridicatã nu au legãturã cu salariul primit pentru prestarea muncii, ci se acordã pentru protejarea sãnãtãţii şi securitãţii tuturor salariaţilor, iar tratamentul juridic diferenţiat stabilit de legiuitor în cazul unor persoane care îşi desfãşoarã munca în aceleaşi condiţii încalcã principiul egalitãţii în drepturi şi nediscriminãrii, neavând o motivare obiectivã şi raţionalã. În plus, <>art. 39 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali recunoaşte vechimea în muncã pentru perioada exercitãrii mandatului de primar şi viceprimar.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, având urmãtoarea redactare: "(5) (...) Primarul şi viceprimarul nu beneficiazã de sporul de vechime în muncã şi nici de alte sporuri prevãzute de lege."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalitãţii în drepturi.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã asupra unor critici de neconstituţionalitate asemãnãtoare s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 487 din 2 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 iunie 2009. Cu acea ocazie, Curtea a reţinut cã, "potrivit prevederilor <>[art. 16 alin. (3)] din Codul muncii (...), vechimea în muncã reprezintã perioada în care o persoanã a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncã. De asemenea, atât <>Codul muncii , cât şi alte legi stabilesc şi alte perioade ce sunt luate în calcul la stabilirea vechimii în muncã. Deţinerea unei anumite vechimi în muncã deschide posibilitatea obţinerii anumitor drepturi specifice raporturilor de muncã, aşa cum este dreptul de a ocupa anumite funcţii ori dreptul de a fi avansat. De asemenea, vechimea în muncã, acordatã potrivit dispoziţiilor legale, este avutã în vedere şi la acordarea unor drepturi bãneşti, aşa cum este sporul pentru vechimea în muncã. Cele douã noţiuni însã nu se confundã".
Totodatã, Curtea apreciazã cã sunt relevante cele statuate prin <>Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, în care s-a arãtat cã "sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintã drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bazã pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberã a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodatã, sã instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bazã, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cãrora li se acordã, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 57 alin. (5) teza finalã din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Victor Chirilã şi, respectiv, de Constantin Adãscãliţei în dosarele nr. 7.170/99/2008 şi nr. 7.169/99/2008 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
