Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 3 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Ion Neguş în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Elena Iulia Ştefãnescu, apãrãtor ales, cu delegaţie la dosar. Se constatã lipsa pãrţii Consiliul Local al Municipiului Piteşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411D/2007, nr. 1.491D/2007 şi nr. 1.551D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bãlan, Valericã Palaş şi Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde, pentru Elisaveta Popa, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.246D/2007, domnul avocat Valeriu Stoica, apãrãtor ales, cu delegaţie la dosar. De asemenea, în acelaşi dosar, rãspunde pentru partea Consiliul Judeţean Braşov, domnul consilier juridic Dãnuţ Bãncilã, cu împuternicire depusã la dosar.
În toate celelalte dosare, se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentanţii pãrţilor prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411D/2007, nr. 1.491D/2007 şi nr. 1.551D/2007 la Dosarul nr. 1.164D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţilor prezente. Apãrãtorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.164D/2007 solicitã admiterea acesteia. Aratã cã, în prezent, art. 37 din Constituţie ar trebui interpretat din perspectiva votului uninominal, astfel încât o reglementare care presupune pierderea calitãţii de consilier local ca urmare a pierderii calitãţii de membru al partidului pe listele cãruia a fost ales este neconstituţionalã. Depune, în acest sens, şi note scrise.
Apãrãtorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.246D/2007 solicitã admiterea acesteia, susţinând cã prevederile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Aratã, în esenţã, cã noua cauzã de încetare de drept a mandatului consilierilor locali şi judeţeni, prevãzutã de textul de lege criticat, conduce direct la restrângerea dreptului acestora de a-şi exercita mandatul acordat prin vot de comunitatea localã, fãrã ca aceastã restrângere sã îndeplineascã în mod cumulativ condiţiile imperative stabilite de dispoziţia menţionatã din Legea fundamentalã.
Reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilã şi, în subsidiar, ca neîntemeiatã, precizând cã textul de lege criticat nu pune în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale, ci sancţioneazã o conduitã a alesului local aflatã în contradicţie cu voinţa exprimatã de alegãtori cu prilejul scrutinului prin care l-au desemnat în funcţia de consilier local sau judeţean.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Aratã, în acest sens, cã prevederile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu contravin niciuneia dintre dispoziţiile din Legea fundamentalã şi din celelalte documente internaţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 2 iulie 2007, 29 mai 2007, 18 septembrie 2007, 20 septembrie 2007, 15 octombrie 2007 şi 18 octombrie 2007, pronunţate de Tribunalul Argeş - Secţia civilã - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.406/109/2006, de Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.328/62/2007 şi de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi nr. 3.888/120/2007, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicatã de Ion Neguş, Elisaveta Popa, Adrian Cruceru, Gheorghe Bãlan, Valericã Palaş şi, respectiv, Gheorghe Moraru în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotãrârilor unor consilii locale prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatelor de consilier ale autorilor excepţiei.
În motivãrile excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile constituţionale care prevãd dreptul de a fi ales, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (1) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea, conduc la concluzia cã alesul local trebuie sã beneficieze şi de dreptul de a-şi exercita netulburat funcţia publicã pentru care a fost ales prin votul electoratului. De asemenea, se mai susţine cã prevederile de lege criticate contravin art. 53 din Constituţie, întrucât instituirea unui nou caz de încetare a mandatului, înainte de expirarea duratei normale, aduce atingere dreptului de exercitare a mandatului, "fãrã ca aceastã restrângere sã derive din necesitatea protejãrii unuia din interesele generale enumerate în art. 53 din Constituţie".
Tribunalul Argeş - Secţia civilã - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã în parte. Precizeazã cã textul de lege criticat nu distinge între situaţiile în care pierderea calitãţii de membru de partid este urmarea excluderii sau a demisiei, fiind aplicabil doar în cazul pierderii prin demisie a acestei calitãţi. În schimb, aratã cã "nu este aplicabil în ipoteza în care pierderea calitãţii de membru de partid a intervenit prin excluderea din partid, iar cel în cauzã îşi exercitã mandatul aferent funcţiei în care a fost ales consilier local, ca independent". Apreciazã cã, dacã textul de lege ar fi aplicabil şi acestei din urmã situaţii, atunci ar urma sã se aplice numai dupã ce s-a fãcut dovada cã cel exclus a epuizat cãile de atac împotriva mãsurii de excludere, iar aceasta a rãmas definitivã. Or, textul de lege criticat reglementeazã o încetare de drept a mandatului fãrã sã permitã celui exclus exercitarea cãilor de atac împotriva mãsurii excluderii din partid. În plus, instanţa mai aratã cã, în opinia sa, textul de lege ce formeazã obiectul excepţiei ar fi aplicabil numai consilierilor aleşi pentru mandatul 2008-2012, întrucât, în caz contrar, ar însemna sã li se impunã celor aleşi pentru mandatul 2004-2008 "o obligaţie, o conduitã şi o sancţiune inexistente la data alegerii".
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã autorilor excepţiei nu le-a fost nesocotit dreptul prevãzut de art. 37 din Constituţie, de vreme ce au fost aleşi într-o funcţie pe baza votului electoratului. Aratã cã textul de lege criticat nu restrânge un drept, ci reglementeazã o situaţie care poate avea loc numai dupã alegerea în una din funcţiile care beneficiazã de statutul de "ales local", iar, în cauzã, nu este vorba de neconstituţionalitate, ci de aplicarea strictã a legii "în raport cu situaţia de fapt reţinutã de cãtre instanţa de judecatã".
Avocatul Poporului apreciazã cã textul de lege criticat este constituţional. Considerã cã prevederile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentalã referitoare la dreptul de a fi ales, întrucât legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili modalitãţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. De asemenea, apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine în niciun mod principiului constituţional al universalitãţii drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul de lege criticat a fost introdus prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, şi are urmãtorul cuprins:
- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: [...]
h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi de lege contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, pe lângã cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali instituie un nou caz, constând în pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales.
Curtea constatã cã acesta este o consecinţã a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor. Electoratul acordã votul sãu unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publicã la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile cãruia face parte la momentul alegerii şi pe care aceastã persoanã urmeazã sã îl promoveze pe perioada mandatului sãu de consilier local sau judeţean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele cãruia a fost ales, înseamnã cã nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegãtorii au optat. Prin urmare, nu se mai justificã menţinerea acestuia în funcţia publicã. Altfel spus, pierderea calitãţii de membru al unui partid politic pe a cãrui listã a candidat şi a fost ales de corpul electoral are drept consecinţã şi pierderea calitãţii de consilier local sau consilier judeţean.
Din aceastã perspectivã nu are aşadar importanţã dacã pierderea calitãţii de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii.
În plus, criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauzã vizeazã şi aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea textului de lege ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Or, instanţele de judecatã sunt singurele în mãsurã sã stabileascã dacã şi în ce mãsurã textul de lege criticat se aplicã, în funcţie de circumstanţele specifice ale litigiilor deduse judecãţii, acestea având posibilitatea sã aprecieze inclusiv cu privire la perioada pentru care acesta este aplicabil.
În fine, constituţionalitatea unui text de lege se examineazã numai prin raportarea sa la texte sau principii din Legea fundamentalã, aşa cã nu se poate susţine cã acesta devine neconstituţional prin coroborarea sa cu alte dispoziţii legale, în speţã, cu prevederile <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , potrivit cãrora dobândirea sau pierderea calitãţii de membru al unui partid politic este supusã numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.
Oricum, inexistenţa unei reglementãri referitoare la o eventualã cale de atac împotriva mãsurii excluderii din partid reprezintã o omisiune legislativã pe care Curtea Constituţionalã nu este competentã sã o complineascã, întrucât, potrivit art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţãrii", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.
De altfel, Curtea observã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , iar prin <>Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, a statuat cã "aceste dispoziţii au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilitãţi în cadrul administraţiei publice locale, care sã exprime configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Cu majoritate de voturi, respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Ion Neguş în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal, de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bãlan, Valericã Palaş şi Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 decembrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
