Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.166 din 15 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (5), art. 77 alin. (3) lit. a) si art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (iii) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 855 din 5 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (5), art. 77 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (3) lit. c) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Hong Qing în Dosarul nr. 362/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, conexat de aceastã instanţã la Dosarul sãu nr. 361/2/2010, şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.912D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se prezintã domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chinezã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textele de lege criticate îndeplinesc criteriile de calitate impuse de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi nu contravin dispoziţiilor constituţionale care garanteazã dreptul la un proces echitabil.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 361/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (5), art. 77 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (3) lit. c) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Hong Qing într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de returnare de pe teritoriul României.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile de lege criticate sunt lipsite de precizie şi claritate pentru situaţii similare cu cea a autorului excepţiei, întrucât legea nu cuprinde precizãri cu privire la emiterea unei decizii de returnare împotriva strãinilor cu drept de şedere pentru reîntregirea familiei în concordanţã cu situaţia sponsorului. În aceste condiţii, autorul excepţiei aratã cã a fost posibil sã i se emitã o decizie de returnare pentru motivul cã sponsorului (soţia sa) i s-a revocat dreptul de şedere anterior expirãrii termenului de contestaţie şi soluţionãrii irevocabile, de cãtre instanţa competentã, a litigiului cu privire la legalitatea deciziei de revocare a dreptului de şedere al soţiei sale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele criticate nu încalcã dreptul la un proces echitabil, reclamantul având în egalã mãsurã dreptul de a contesta în justiţie propria decizie de returnare.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Observã cã autorul excepţiei este nemulţumit de modul în care Oficiul Român pentru Imigrãri a fãcut aplicarea normelor legale criticate, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale întrucât ar presupune o imixtiune în activitatea autoritãţilor publice, de naturã sã aducã atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 62 alin. (5), art. 77 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (3) lit. c) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008.
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 82 alin. (3) lit. c) au fost abrogate expres prin art. I din Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul strãinilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 28 iulie 2011. Din lecturarea actului normativ modificator se observã însã cã dispoziţiile pct. (i) al art. 82 alin. (3) lit. c), criticat în prezenta cauzã, au fost incluse, prin art. I pct. 115 din legea menţionatã, în cuprinsul art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (iii) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002, singura diferenţa constând în lungimea intervalului de timp în care strãinul trebuie sã pãrãseascã ţara, acesta scurtându-se de la 90 de zile la 30 de zile. În aceste condiţii, obiect al excepţiei îl reprezintã dispoziţiile art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (iii), alãturi de prevederile art. 62 alin. (5) şi art. 77 alin. (3) lit. a), asupra cãrora legiuitorul nu a intervenit prin Legea nr. 157/2011. Textele de lege criticate au în prezent urmãtorul conţinut:
- Art. 62 alin. (5): "(5) Dreptul de şedere temporarã se prelungeşte individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeaşi perioadã pentru care i s-a acordat dreptul de şedere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de familie ai unui cetãţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de şedere permanentã li se poate prelungi dreptul de şedere temporarã pentru perioade de pânã la 5 ani.";
- Art. 77 alin. (3) lit. a): "(3) Oficiul Român pentru Imigrãri revocã, prin decizie motivatã, dreptul de şedere temporarã atunci când:
a) în urma verificãrilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrãri sau a sesizãrilor primite de la alte autoritãţi competente, potrivit legii, se constatã cã strãinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cãrora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectã scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;".
- Art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (iii): "(3) Decizia de returnare dã posibilitatea strãinului sã pãrãseascã ţara neînsoţit, astfel: (...)
b) în termen de 30 de zile, pentru: (...)
(iii) strãinul cãruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporarã pentru desfãşurarea de activitãţi comerciale ori i-a fost refuzatã prelungirea acestui drept, precum şi membrii de familie ai acestuia care au beneficiat de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate este, în realitate, nemulţumit de modalitatea de aplicare a legii în situaţia sa particularã, arãtând în acest sens cã i s-a emis o decizie de returnare - bazatã pe faptul cã sponsorului sãu i-a fost revocat dreptul de şedere -, anterior expirãrii termenului în care soţia sa, în calitate de sponsor al acestuia, putea sã conteste propria decizie de returnare, şi înainte ca instanţa sã soluţioneze irevocabil eventuala contestaţie. Or, aceasta reprezintã o problemã de fapt, instanţa învestitã cu soluţionarea litigiului fiind competentã sã aprecieze cu privire la modalitatea în care Oficiul Român pentru Imigrãri a respectat succesiunea logicã a desfãşurãrii în timp a etapelor administrative, mai exact, dacã a emis în mod prematur decizia de returnare în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei. O asemenea situaţie vizeazã, aşadar, legalitatea deciziei de returnare ca act administrativ, în cauzã nefiind pusã în mod real în discuţie constituţionalitatea textelor de lege criticate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (5), art. 77 alin. (3) lit. a) şi art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (iii) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Hong Qing în Dosarul nr. 362/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
