Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.152 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) si art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Lãzãroiu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Simona Ricu - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) şi <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 1.379/64/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal rãspunde consilier juridic Gabriela Pãunescu pentru Ministerul Apãrãrii, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza se aflã în stare de judecatã. Reprezentantul pãrţii prezente solicitã respingerea excepţiei, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 28 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.379/64/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) şi <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicatã de Filofteia Ciobanu într-un recurs formulat împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã irevocabilitatea încheierii de respingere a cererii privind taxele judiciare impuse de instanţã, precum şi sancţionarea neîndeplinirii obligaţiei de platã pânã la termenul stabilit de cãtre instanţã contravin art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie şi art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile art. 18 alin. (3) şi <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile ulterioare, prevederi ce au urmãtoarea redactare: - Art. 18 alin. (3): "Cererea se soluţioneazã în camera de consiliu de un alt complet, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere irevocabilã."; - Art. 20 alin. (3): "Neîndeplinirea obligaţiei de platã pânã la termenul stabilit se sancţioneazã cu anularea acţiunii sau a cererii". Textul constituţional considerat ca fiind încãlcat este cel al art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie. Este invocatã şi încãlcarea art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele: Prevederile <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate într-o cauzã în care criticile de neconstituţionalitate vizau aceleaşi aspecte ca şi în cauza de faţã. Astfel, prin <>Decizia nr. 711 din 13 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 7 noiembrie 2007, Curtea a reţinut cã accesul liber la justiţie nu înseamnã acces la toate structurile judecãtoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionãri de fond şi de formã, iar existenţa uneia ori a mai multor cãi de atac nu este impusã, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte. Condiţiile de exercitare a dreptului de acces liber la justiţie, precum şi cãile de atac sunt prevãzute de norme juridice de drept procesual, textul de lege criticat având o astfel de naturã. Or, conform dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar art. 129 din Legea fundamentalã prevede cã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". Potrivit <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , împotriva modului de stabilire a taxei de timbru se poate face cerere de reexaminare, astfel cã nu se poate susţine lipsa oricãrei cãi de atac. Mai mult, Curtea a reţinut cã cererea prin care se contestã modul de stabilire a taxei de timbru nu priveşte fondul litigiului dedus judecãţii, ci se solicitã doar un control asupra legalitãţii şi temeiniciei sumei ce reprezintã taxa judiciarã de timbru, condiţie prealabilã a accesului la justiţie. În continuare, examinând criticile referitoare la neconstituţionalitatea art. 20 alin. (3) privind obligativitatea plãţii anticipate a taxelor judiciare de timbru şi a conformitãţii acesteia cu art. 21 din Constituţie, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, prin care a statuat cã prevederile legale menţionate sunt conforme Legii fundamentale. În acest sens sunt, spre exemplu, <>Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, cât şi <>Decizia nr. 1.125 din 27 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 11 decembrie 2007. În aceste decizii Curtea a reţinut cã nicio dispoziţie constituţionalã nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legalã pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipatã a acestor taxe (în unele cazuri pânã la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecãtoreascã) este justificatã, ca şi sancţiunea anulãrii acţiunii sau cererii, în caz de neplatã a acestora. De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportãrii cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a cãzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie. Soluţia adoptatã şi considerentele deciziilor citate sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) şi ale <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 1.379/64/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Maria Bratu -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
