Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.148 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 20 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Adriana Bulearcã în Dosarul nr. 717/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 mai 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 717/99/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã de Adriana Bulearcã într-o cauzã civilã având ca obiect anularea dispoziţiei emise de primarul Municipiului Iaşi şi restituirea imobilului revendicat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã în practica instanţelor de judecatã, interpretându-se <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 , s-a hotãrât, pe de o parte, cã nu este admisibilã administrarea altor probe decât înscrisurile pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul unei cereri de restituire, iar pe de altã parte, s-a hotãrât cã nu poate fi decãzutã din dreptul de a obţine restituirea persoana care nu a prezentat dovada proprietãţii "pânã la data notificãrii". Totodatã, aratã cã existã situaţii în care dovada proprietãţii nu mai poate fi fãcutã cu înscrisuri, o asemenea situaţie fiind cea în care titlul de proprietate a pierit într-o împrejurare de forţã majorã, precum distrugerea în bombardament a imobilului în care era depozitat. Considerã cã, pentru persoanele care nu mai pot dovedi dreptul de proprietate cu înscrisuri, din astfel de motive, este "vãdit inechitabil procesul în care este consideratã inadmisibilã proba cu martori pentru a dovedi existenţa dreptului de proprietate". Susţine cã legea specialã este mai restrictivã decât dreptul comun, unde pierderea titlului "dintr-o cauzã de forţã majorã neprevãzutã" face admisibilã administrarea probei testimoniale pentru dovedirea actului juridic al cãrui obiect are o valoare de peste 250 lei.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În cest sens, menţioneazã cã reglementarea sistemului probator, inclusiv ierarhizarea probelor şi a raporturilor dintre ele, este atributul exclusiv al legiuitorului.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, în urma adoptãrii <>Legii nr. 247/2005 , în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având urmãtorul conţinut: "Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupã caz, ale calitãţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestã aceastã calitate şi, dupã caz, înscrisurile care descriu construcţia demolatã şi orice alte înscrisuri necesare evaluãrii pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse pânã la data soluţionãrii notificãrii."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi referitoare la dreptul de proprietate privatã. Totodatã, invocã contrarietatea textului de lege criticat raportat la prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea observã cã reglementarea administrãrii doar a probei cu înscrisuri în procedura de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ca o excepţie de la regula administrãrii probelor în procesul civil, reprezintã prerogativa exclusivã a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, avându-se în vedere şi obiectul restituirii, respectiv bunurile imobile, neîncãlcându-se, astfel, drepturile fundamentale ale justiţiabililor. De altfel, instituirea unor reguli speciale de procedurã, inclusiv în ceea ce priveşte administrarea probelor, nu este contrarã dreptului la un proces echitabil, atât timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţãri, legea poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna pãrţilor, cum sunt probele, fãrã ca prin aceasta sã se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Adriana Bulearcã în Dosarul nr. 717/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
