Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.143 din 15 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) si art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 9 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Eugen Scarlat în Dosarul nr. 9.245/302/2008 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 900 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 , excepţie invocatã de Alexandru Andreescu în Dosarul nr. 808/302/2009 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.991 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 , excepţie invocatã de Florin Gabriel Ionescu în Dosarul nr. 12.879/302/2008 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 853 D/2009, nr. 900 D/2009 şi nr. 1.991 D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Alexandru Andreescu este de acord cu mãsura conexãrii.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor, având în vedere conţinutul identic al textelor de lege criticate în cele 3 cauze.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.991 D/2009 şi nr. 900 D/2009 la Dosarul nr. 853 D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Alexandru Andreescu solicitã schimbarea regimului de executare a pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 februarie 2009, 5 martie 2009 şi, respectiv, 10 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 9.245/302/2008, nr. 808/302/2009 şi, respectiv, nr. 12.879/302/2008, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi, respectiv, <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Eugen Scarlat, Alexandru Andreescu şi, respectiv, Florin Gabriel Ionescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similarã în dosarele conexate, se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece "stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât sã determine o inegalitate a cetãţenilor în faţa legii, lãsatã la îndemâna unui organ de autoritate publicã, aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei." Aprecierea cã decizia o are judecãtorul delegat este neconformã cu dreptul la integritate psihicã întrucât hotãrãşte pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepţional", fãrã stabilirea unor limite, "ce înseamnã regimul pe care urmeazã sã îl suporte deţinutul". Se conchide în sensul cã sintagma "în mod excepţional" îngrãdeşte nepermis drepturile fundamentale şi se impune înlãturarea ei.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât normele criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 22 alin. (2), respectiv art. 23 alin. (2), având un conţinut identic: "În mod excepţional, natura şi modul de sãvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate."
În susţinerea excepţiei se invocã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 22 - Dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu prevederile Legii fundamentale invocate în prezenta cauzã.
Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.315 din 2 decembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, şi <>Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, cã dispoziţiile care reglementeazã regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbãrii regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate nu stabilesc privilegii sau discriminãri.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea.
În prezenta cauzã se mai invocã şi încãlcarea art. 22 din Constituţie privind dreptul la integritate fizicã şi psihicã al persoanei, cu motivarea cã aceasta se datoreazã aprecierii arbitrare a organelor administrative din cadrul penitenciarului. Asemenea criticã nu poate fi reţinutã, deoarece vizeazã modul de interpretare şi aplicare a legii de cãtre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale. De altfel, potrivit <>art. 26 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 275/2006 , schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecãtorul delegat, prin încheiere motivatã, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelaşi act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnatã poate introduce contestaţie la judecãtoria în a cãrei circumscripţie se afla penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanţiile stabilite de lege, poate formula toate apãrãrile pe care le considerã necesare.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) şi <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Eugen Scarlat, Alexandru Andreescu şi, respectiv, Florin Gabriel Ionescu în dosarele nr. 9.245/302/2008, nr. 808/302/2009 şi, respectiv, nr. 12.879/302/2008 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
