Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Daniela Rãcãnelu şi Ion Rãcãnelu în Dosarul nr. 940/313/2009 al Judecãtoriei Strehaia.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 940/313/2009, Judecãtoria Strehaia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Daniela Rãcãnelu şi Ion Rãcãnelu într-o cauzã având ca obiect partaj succesoral.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât încetarea stãrii de indiviziune pe cale judiciarã, prin partajarea în naturã şi stabilirea unei sulte, constituie un act de expropriere, contrar Legii fundamentale. În susţinerea criticii, aceştia invocã prevederile <>art. 1 din Legea nr. 33/1994, precum şi cele ale art. 480 şi 481 din Codul civil, apreciind cã realizarea dreptului de proprietate, de a dobândi o proprietate, de a o folosi, de a dispune liber de aceasta şi de a putea transmite dreptul sãu altuia, presupune obligaţia statului de a garanta şi apãra proprietatea obţinutã pe cãi licite.
Judecãtoria Strehaia considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, reglementarea legalã criticatã nefiind în contradicţie cu normele constituţionale invocate. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume <>deciziile nr. 143/2006 şi nr. 844/2008.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 728 din Codul civil, potrivit cãrora "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împãrţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.
Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupã trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi."
Autorii excepţiei susţin cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (3) privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai fost supusã controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme din Legea fundamentalã şi cu o motivare similarã.
Astfel, prin <>deciziile nr. 143 din 23 februarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, nr. 844 din 8 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, şi nr. 641 din 28 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 28 iulie 2009, Curtea a statuat cã "este de principiu cã proprietatea, în majoritatea cazurilor, este purã şi simplã. Sunt situaţii însã când proprietatea este afectatã de modalitãţi şi prezintã forme speciale. O astfel de modalitate a proprietãţii o reprezintã proprietatea indivizã. Aceastã situaţie însã, uneori, nu este avantajoasã pentru proprietari şi nici favorabilã pentru exploatarea economicã a bunurilor, din cauza dificultãţii de a se exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, pentru asigurarea unei bune circulaţii a bunurilor şi în interesul coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea sã poatã lua sfârşit oricând şi în mod liber.
În consecinţã, art. 728 din Codul civil dispune cã "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referã, în principiu, la partajul succesoral, el conţine o regulã ce se aplicã la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel cã orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fãrã ca ceilalţi coproprietari sã se poatã opune, cu o singurã excepţie, anume cea prevãzutã de alineatul 2, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni sã rãmânã în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului".
În acest context, Curtea a constatat cã art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectãrii normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private, reprezentând totodatã o aplicare a principiului potrivit cãruia "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea".
În ceea ce priveşte invocarea, în susţinerea criticii, a prevederilor <>art. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã şi art. 481 din Codul civil, Curtea reţine cã examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicatã de Daniela Rãcãnelu şi Ion Rãcãnelu în Dosarul nr. 940/313/2009 al Judecãtoriei Strehaia.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
