Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.139 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140^3 alin. 1 teza finala din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Iacob Schein în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penalã şi de Ioan Iulian Fãluţã în Dosarul nr. 4.537/99/2008 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.570D/2008 şi nr. 1.733D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.733D/2008 la Dosarul nr. 1.570D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea penalã din 12 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Iacob Schein cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã cererea privind încetarea de drept a mãsurii arestãrii preventive.
Prin Încheierea din 21 iulie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.537/99/2008, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Ioan Iulian Fãluţã cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei încheieri de şedinţã prin care a fost respinsã cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã încalcã egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, deoarece interzic exercitarea oricãrei cãi de atac împotriva încheierii prin care judecãtorul respinge, în timpul urmãririi penale, o cerere de revocare, înlocuire sau încetare de drept a unei mãsuri preventive, ceea ce poate avea ca efect menţinerea unei mãsuri preventive luate în mod nelegal sau fãrã temei.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia penalã apreciazã ca fiind neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia penalã aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, fãcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, invocând în acest sens <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 156/2007 , nr. 486/2007 şi nr. 672/2008.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, modificate prin <>Legea nr. 356/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "[...] Încheierea prin care judecãtorul respinge, în timpul urmãririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a mãsurii preventive nu este supusã niciunei cãi de atac."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfãptuirea justiţiei, precum şi a dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin <>Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, Curtea a respins critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, reţinând cã, potrivit dispoziţiilor art. 126 şi ale art. 129 din Constituţie, legiuitorul este unica autoritate competentã sã reglementeze cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti în cadrul procedurii de judecatã, precum şi modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competenţe, legiuitorul stabileşte hotãrârile judecãtoreşti împotriva cãrora pot fi exercitate cãile de atac şi condiţiile în care pot fi folosite aceste cãi. Faptul cã încheierea prin care se respinge cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive nu este supusã niciunei cãi de atac se explicã prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivã a procesului. De altfel, nicio prevedere a Legii fundamentale nu dã o consacrare expresã dreptului la exercitarea cãilor de atac în orice cauzã, oricând şi de cãtre oricine. Dimpotrivã, art. 129 din Constituţie stipuleazã cã pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac numai în condiţiile stabilite de lege.
În acelaşi sens sunt şi <>Decizia nr. 779 din 7 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 16 ianuarie 2007, şi <>Decizia nr. 486 din 29 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2007, prin care Curtea a constatat cã dispoziţiile de lege criticate nu îngrãdesc accesul la justiţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate mai sus îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 140^3 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Iacob Schein în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penalã şi de Ioan Iulian Fãluţã în Dosarul nr. 4.537/99/2008 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
