Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.136 din 15 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 22 octombrie 2009
DECIZIE nr. 1.136 din 15 septembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 22 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Gheorghe Vâlcu în Dosarul nr. 4.086/94/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se prezintã personal partea Floarea Vâlcu, lipsind autorul excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Partea prezentã solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã aspectele criticate vizeazã aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.086/94/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Gheorghe Vâlcu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât moştenitorii care au renunţat la moştenire înainte de adoptarea <>Legii nr. 18/1991 nu mai pot fi repuşi în drepturi dupã adoptarea acestei legi.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale. Invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevãd urmãtoarele:
"(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotãrârii judecãtoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultã acceptarea moştenirii.
(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi aceastã calitate, întrucât terenurile nu s-au gãsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi cã au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinatã pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei sã procedeze potrivit dreptului comun."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale <>art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat, ale <>art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale <>art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi ale <>art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private. Este invocatã şi încãlcarea <>art. 6 şi <>14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi a <>art. 1 din Primul Protocol adiţional la <>Convenţie .
Examinând excepţia, Curtea constatã cã asupra aspectelor criticate în cauza de faţã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2008.
În aceastã decizie, Curtea a reţinut cã prevederile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - şi scopul declarat al acesteia reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat, cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economicã a statului şi cu finalitatea reparatorie a legii.
De aceea, dreptul moştenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanţã cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate din patrimoniul succesoral ce urmeazã a fi dobândit de moştenitori. În acest sens, cererea depusã la comisia localã de fond funciar reprezintã, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moştenirii, termen ce a fost prelungit prin <>art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente.
Curtea a mai reţinut, fãcând referire la jurisprudenţa sa, cã problema garantãrii şi ocrotirii proprietãţii nu poate fi invocatã decât dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în persoana fostului titular.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Gheorghe Vâlcu în Dosarul nr. 4.086/94/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
