Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.136 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 22 noiembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rosign" - S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 24.663/325/2009 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã, care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.848D/2010.
La apelul nominal, pentru autorul excepţiei rãspunde apãrãtorul ales Vasile Onofrei, cu împuternicire avocaţialã la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã partea Zoia-Doina Bota a transmis concluzii scrise prin care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.099D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu, în Dosarul nr. 21.523/271/2009 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.309D/2010, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu, şi însuşitã de Vasile Bichiş în Dosarul nr. 540/265/2010 al Judecãtoriei Nãsãud.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã pãrţile Pavel Miheştean şi Paula Palagea Moldovan au transmis concluzii scrise prin care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.435D/2010, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 raportat la art. 277 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Ciulin şi Societatea Comercialã "Lumina" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 5.308/245/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.686D/2010, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ion Buţã şi Gheorghiţa Buţã în Dosarul nr. 2.897/280/2010 al Tribunalului Argeş - Secţia penalã.
La apelul nominal, rãspund personal autorii excepţiei Ion Buţã şi Gheorghiţa Buţã, asistaţi de apãrãtorul ales Stan Ilie.
Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.848D/2010, nr. 4.099D/2010, nr. 4.309D/2010, nr. 4.435D/2010 şi nr. 4.686D/2010 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Autorii excepţiei prezenţi aratã cã sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.099D/2010, nr. 4.309D/2010, nr. 4.435D/2010 şi nr. 4.686D/2010 la Dosarul nr. 3.848D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul avocatului Vasile Onofrei, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, aşa cum a fost formulatã, reiterând argumentele invocate în faţa Tribunalului Timiş - Secţia penalã. În acest sens, depune note scrise.
Apãrãtorul ales Stan Ilie solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru argumentele susţinute în faţa Tribunalului Argeş - Secţia penalã, fãcând trimitere şi la dispoziţiile noului Cod de procedurã penalã (Legea nr. 135/2010), potrivit cãrora, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţioneazã plângerea în termen de 20 de zile, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând dupã împlinirea acestui termen, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicãrii modului de rezolvare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 24.663/325/2009, Tribunalul Timiş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Rosign" - S.A. din Timişoara cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã ca tardivã plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecatã.
Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 21.523/271/2009, Tribunalul Bihor - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de instanţã, din oficiu, cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã ca tardivã plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecatã.
Prin Încheierea din 6 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 540/265/2010, Judecãtoria Nãsãud a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de instanţã, din oficiu, şi însuşitã de Vasile Bichiş cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unor acte ale procurorului de netrimitere în judecatã.
Prin Încheierea din 28 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.308/245/2010, Tribunalul Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 raportat la art. 277 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Ioan Ciulin şi Societatea Comercialã "Lumina" - S.R.L. din Iaşi cu ocazia soluţionãrii recursurilor formulate împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã ca tardivã plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecatã.
Prin Decizia nr. 884/R din 8 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.897/280/2010, Tribunalul Argeş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Ion Buţã şi Gheorghiţa Buţã cu ocazia soluţionãrii recursurilor formulate împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã ca tardivã plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã încalcã dispoziţiile constituţionale privind universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apãrare, dreptul de proprietate privatã, obligaţia autoritãţilor publice de a rãspunde la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii, dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor constituţionale, înfãptuirea justiţiei, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, întrucât, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţioneazã plângerea în termen de 20 de zile, persoana vãtãmatã este ţinutã, sub sancţiunea decãderii, sã se adreseze instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de soluţionare a plângerii de cãtre procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vãtãmatã este sancţionatã pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condiţiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancţiune pentru acesta din urmã. În acest sens, Tribunalul Bihor - Secţia penalã aratã cã dreptul de acces liber la justiţie nu este unul absolut şi poate fi supus unor termene sau formalitãţi, cu condiţia sã nu fie afectat în substanţa sa şi doar în mãsura în care termenele sau formalitãţile nu sunt incerte sau neprevizibile, respectiv doar în mãsura în care justiţiabilul le poate cunoaşte. Considerã cã prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã instituie un tratament discriminatoriu şi inechitabil nu între douã categorii de justiţiabili, ci pentru aceeaşi categorie, având în vedere cã în unele cazuri organele judiciare rezolvã cererile în termen, iar în alte cazuri, nu. De asemenea, Judecãtoria Nãsãud apreciazã cã textul de lege criticat îngrãdeşte accesul la justiţie, deoarece termenul de 20 de zile în care persoana interesatã poate formula plângere la judecãtor începe sã curgã de la o datã pe care petentul nu poate sã o cunoascã, şi anume data soluţionãrii plângerii de cãtre procurorul ierarhic superior. Autorii excepţiei Ioan Ciulin şi Societatea Comercialã "Lumina" - S.R.L. din Iaşi mai aratã cã art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã intrã în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 277 şi art. 278^1 alin. 1 din acelaşi cod.
Tribunalul Timiş - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul de lege criticat nu aduce nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate.
Tribunalul Iaşi - Secţia penalã considerã întemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, întrucât art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 20, raportate la prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în mãsura în care textul de lege criticat, din cauza lipsei de claritate, împiedicã liberul acces la justiţie. Mai aratã cã dreptul de acces la instanţã nu este unul absolut, prin urmare poate fi limitat, însã restricţiile impuse exerciţiului acestui drept trebuie sã urmãreascã un scop legitim şi sã nu afecteze substanţa însãşi a dreptului, iar mijloacele alese trebuie sã fie proporţionale cu scopurile urmãrite prin restrângerea dreptului. Totodatã, considerã cã norma criticatã prezintã un grad ridicat de risc constituţional, dat fiind faptul cã încalcã principiul separaţiei funcţionale între autoritatea judecãtoreascã şi Ministerul Public, pericliteazã principiul securitãţii actelor juridice şi genereazã inechitate între cetãţeni şi parchete cu privire la procedura de reformare a actelor procurorului.
Tribunalul Argeş - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorii excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei prezenţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit Încheierii de sesizare din 28 octombrie 2010, pronunţatã de Tribunalul Iaşi - Secţia penalã în Dosarul nr. 5.308/245/2010, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 278^1 alin. 2 raportat la art. 277 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Din notele scrise ale autorilor excepţiei Ioan Ciulin şi Societatea Comercialã "Lumina" - S.R.L. din Iaşi, depuse în motivarea criticii, reiese însã cã aceasta priveşte doar dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã. Prin urmare, având în vedere şi celelalte încheieri de sesizare, Curtea se va pronunţa numai asupra prevederilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au urmãtorul cuprins: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apãrare, ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privatã, ale art. 51 alin. (4) referitoare la obligaţia autoritãţilor publice de a rãspunde la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii, ale art. 52 alin. (1) şi (2) privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 53 alin. (1) referitoare la condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 57 privind exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor constituţionale, ale art. 124 referitoare la înfãptuirea justiţiei, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 referitoare la statutul procurorilor, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, respectiv ale art. 9 referitoare la libertatea individualã şi art. 14 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 privind dreptul la un recurs efectiv şi ale art. 10 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, reţinând cã prevederile de lege criticate conţin norme de procedurã judiciarã, pe care legiuitorul este liber sã le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã tocmai posibilitatea formulãrii plângerii la instanţa de judecatã împotriva actelor de netrimitere în judecatã date de procuror, asigurã exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţã cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentalã, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Totodatã, Curtea a statuat cã nu poate fi primitã nici susţinerea cã prin stabilirea termenelor în care se soluţioneazã plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecatã se încalcã dreptul la un proces echitabil, dat fiind cã autoritãţile judiciare la care se referã textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, sã respecte toate normele şi principiile procesuale care asigurã dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reţinut, pe de o parte, cã dispoziţiile de lege criticate reprezintã o concretizare a normelor constituţionale ce consacrã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectãrii exigenţei termenului rezonabil, impusã de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar, pe de altã parte, cã acestea se aplicã fãrã privilegii ori discriminãri tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 16.
De asemenea, Curtea a reţinut cã eventualele abuzuri ale organelor de urmãrire penalã sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.
În acelaşi sens este şi Decizia nr. 599 din 5 mai 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 18 iulie 2011.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele arãtate, prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã sunt în concordanţã şi cu celelalte dispoziţii din Legea fundamentalã şi din actele normative internaţionale invocate, mai puţin prevederile art. 44 alin. (1) şi (2), art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (1) şi (2) şi art. 57 din Constituţie, respectiv dispoziţiile art. 9 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care nu au incidenţã în prezenta cauzã.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 53 alin. (1) din Constituţie, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care existã o restrângere a exercitãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arãtat anterior, nu poate fi reţinutã.
Totodatã, autorii excepţiei Ioan Ciulin şi Societatea Comercialã "Lumina" - S.R.L. din Iaşi invocã contradicţia dintre dispoziţiile de lege criticate şi prevederile art. 277 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. O asemenea criticã nu poate fi nici ea reţinutã, întrucât examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rosign" - S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 24.663/325/2009 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã, de instanţã, din oficiu, în Dosarul nr. 21.523/271/2009 al Tribunalului Bihor - Secţia penalã, de instanţã, din oficiu, şi însuşitã de Vasile Bichiş în Dosarul nr. 540/265/2010 al Judecãtoriei Nãsãud, de Ioan Ciulin şi Societatea Comercialã "Lumina" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 5.308/245/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia penalã şi de Ion Buţã şi Gheorghiţa Buţã în Dosarul nr. 2.897/280/2010 al Tribunalului Argeş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
