Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.135 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 9 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Connect Shipping Inc Trust Company Complex" în Dosarul nr. 2.046/36/2007 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, prin avocatul Iancu C. Toader, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Avocatul prezent solicitã admiterea criticii şi constatarea neconstituţionalitãţii dispoziţiilor art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, întrucât acestea contravin prevederilor art. 21 alin. (3) şi art. 126 din Constituţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, textul de lege criticat îngrãdeşte dreptul pãrţilor la un proces echitabil, întrucât calea de atac a contestaţiei în anulare împotriva unei hotãrâri judecãtoreşti se soluţioneazã de instanţa care a pronunţat hotãrârea, iar nu de cãtre instanţa superioarã. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, contestaţia doar se introduce la instanţa a cãrei hotãrâre se atacã, iar nu se şi soluţioneazã de cãtre aceasta. Or, în practicã, instanţa sesizatã cu calea de atac de retractare adaugã la lege şi pãstreazã cauza pentru a o soluţiona, încãlcând principiul imparţialitãţii judecãţii procesului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.046/36/2007, Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Connect Shipping Inc Trust Company Complex".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul apreciazã cã textul de lege criticat, care prevede competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare aceleiaşi instanţe a cãrei hotãrâre se contestã, este neconstituţional, aducând atingere principiilor constituţionale privind dreptul la un proces echitabil şi liberul acces la justiţie. Având în vedere cã prin soluţionarea contestaţiei în anulare se efectueazã un control judiciar, aceastã competenţã nu poate fi atribuitã decât instanţei imediat superioare în grad celei a cãrei soluţie este criticatã.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia este neîntemeiatã, art. 126 din Constituţie atribuind exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii procedurii de judecatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Contestaţia se introduce la instanţa a cãrei hotãrâre se atacã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 care consacrã dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 cu privire la instanţele judecãtoreşti, precum şi a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, în principiu, în calea extraordinarã de atac a contestaţiei în anulare nu se realizeazã un control judiciar asupra unei judecãţi anterioare, ci se trece la soluţionarea din nou a aceleiaşi pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se tinde la retractarea hotãrârii pronunţate anterior, ceea ce şi explicã nereglementarea în art. 24 din Codul de procedurã civilã, ca situaţie de incompatibilitate, a cazului în care judecãtorul participã la soluţionarea aceleiaşi pricini în contestaţia în anulare.
Chiar dacã aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, soluţia legislativã nu instituie nicio discriminare şi, ca atare, nu contravine nici principiului egalitãţii de tratament între subiectele de drept.
Totodatã, dispoziţiile legale ce fac obiectul excepţiei nu aduc nicio atingere principiului imparţialitãţii instanţelor judecãtoreşti, în contextul dreptului la un proces echitabil prevãzut de art. 21 din Legea fundamentalã şi de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Textul de lege criticat nu instituie o prezumţie a lipsei de imparţialitate a judecãtorilor.
În sfârşit, în ceea ce priveşte critica adusã formulei redacţionale a textului supus controlului şi, implicit, interpretãrii acestuia în sensul soluţionãrii contestaţiei în anulare de cãtre instanţa la care este introdusã cererea, Curtea constatã cã opţiunea legiuitorului pentru utilizarea anumitor termeni în alcãtuirea normelor legale nu poate fi cenzuratã pe calea controlului de constituţionalitate. Analizând dispoziţiile Codului de procedurã civilã, Curtea observã cã, de fiecare datã când legiuitorul a înţeles sã dea în competenţã judecarea unei cãi de atac unei alte instanţe decât celei la care se depune sau se introduce calea de atac, a prevãzut expres acest lucru. Astfel, în materia apelului şi a recursului, dispoziţiile art. 288 alin. 2, respectiv ale art. 302 din Codul de procedurã civilã prevãd cã apelul sau recursul se depune la instanţa a cãrei hotãrâre se atacã, sub sancţiunea nulitãţii. În ceea ce priveşte soluţionarea acestor cãi de atac, art. 282 alin. 1 statueazã cã "hotãrârile date în primã instanţã de judecãtorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotãrârile date în primã instanţã de cãtre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel", iar, potrivit art. 299 alin. 2, "recursul se soluţioneazã de instanţa imediat superioarã celei care a pronunţat hotãrârea în apel". Prin urmare, soluţionând contestaţia în anulare, instanţa la care a fost introdusã cererea nu "adaugã la lege", aşa cum susţine autorul excepţiei, ci face o interpretare sistematicã a dispoziţiilor procesual civile, exercitându-şi competenţa atribuitã de legiuitor.
De altfel, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra constituţionalitãţii art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, în raport de aceleaşi dispoziţii constituţionale şi faţã de critici similare celor formulate în prezenta cauzã. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 990 din 6 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, şi <>Decizia nr. 857 din 28 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007. Prin deciziile menţionate Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, soluţia şi considerentele menţinându-şi valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Connect Shipping Inc Trust Company Complex" în Dosarul nr. 2.046/36/2007 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
