Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.134 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 113 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 7 octombrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marilena Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Judecãtoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.288/211/2010 şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.820D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 august 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.288/211/2010, Judecãtoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Într-o cauzã penalã având ca obiect sãvârşirea infracţiunii de exercitare fãrã drept a profesiei de avocat, prevãzutã de art. 281 din Codul penal, raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995, republicatã, inculpatul Tiberiu Kovacs a invocat "excepţia nelegalitãţii incriminãrii pe temeiul Legii nr. 255/2004 ca urmare a vidului legislativ creat de Decizia Curţii Constituţionale nr. 109/2010". Aceastã excepţie a fost calificatã de cãtre instanţa de judecatã "ca fiind o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995, republicatã, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 255/2004".
Instanţa de judecatã aratã cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi art. 129, deoarece "printr-un act normativ nu se pot reglementa consecinţele unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile, care conferã un drept sau creeazã cel puţin o speranţã legitimã unei pãrţi".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultã din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificatã şi completatã prin Legea nr. 255/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotãrâri judecãtoreşti sã desfãşoare activitãţi de consultanţã, reprezentare sau asistenţã juridicã, în orice domenii, îşi înceteazã de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitãţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi înceteazã de drept efectele oricãrui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activitãţi de consultanţã, reprezentare şi asistenţã juridicã contrare dispoziţiilor prezentei legi."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, soluţia legislativã criticatã regãsindu-se în dispoziţiile art. 113 alin. (1) şi (2), astfel cã instanţa constituţionalã urmeazã sã se pronunţe asupra acestor dispoziţii de lege.
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 s-a pronunţat prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 150 din 10 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 152 din 11 martie 2009.
Cu acel prilej, Curtea a constatat cã "În concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţioneazã pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitatã de un corp profesional selectat şi funcţionând dupã reguli stabilite de lege. [...] Aceastã opţiune a legiuitorului nu poate fi consideratã ca neconstituţionalã, având în vedere cã scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cãrora funcţioneazã nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc sã practice aceastã profesie fiind datori sã respecte legea şi sã accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explicã de ce condiţiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat sunt prevãzute într-o lege specialã.
Curtea Constituţionalã a statuat constant în jurisprudenţa sa cã profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei".
În speţã însã nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, în realitate, este pus în discuţie modul de aplicare şi interpretare a legii de cãtre organele de urmãrire penalã şi instanţa de judecatã. Or, acest aspect nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, astfel cã excedeazã competenţei acesteia.
În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã a fi respinsã ca fiind inadmisibilã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Judecãtoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.288/211/2010.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
