Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.124 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 26 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul Medical Mipet" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 181/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeş, cauzã ce constituie obiectul Dosarului nr. 1.305D/2008 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde partea Casa de Asigurãri de Sãnãtate Argeş, prin consilier juridic cu delegaţie depusã la dosar, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.391D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul Medical Mipet" - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 9.365/1/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund, prin consilieri juridici cu delegaţie depusã la dosar, pãrţile Casa de Asigurãri de Sãnãtate Argeş şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Vãzând identitatea de obiect ale celor douã cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii cauzelor.
Atât pãrţile prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor anterior strigate.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.391D/2008 la Dosarul nr. 1.310D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentanţilor pãrţilor prezente, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care depun şi note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public, fiind solicitat sã-şi exprime punctul de vedere asupra excepţiei, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 8 aprilie 2008, respectiv 16 mai 2008, pronunţate în dosarele nr. 181/1.259/2008, respectiv nr. 9.365/1/2007, Tribunalul Comercial Argeş, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul Medical Mipet" - S.R.L. din Bucureşti, respectiv Piteşti, într-o cauzã comercialã având ca obiect o somaţie de platã, prin care se solicita emiterea unei ordonanţe de platã, respectiv într-o acţiune de contencios administrativ privind soluţionarea unui recurs.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate având un conţinut asemãnãtor, se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 contravin principiului prioritãţii reglementãrilor comunitare cu caracter obligatoriu faţã de dispoziţiile contrare din legile interne, deoarece, potrivit prevederilor Directivei 2000/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea întârzierii plãţilor în tranzacţiile comerciale, transpusã în planul legislaţiei interne prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 119/2007 , contractul încheiat între un comerciant şi o autoritate a statului român, în calitate de membru al Uniunii Europene, are naturã comercialã, în timp ce textul de lege criticat calificã drept civile actele juridice dintre casa de asigurãri de sãnãtate şi prestator. Prin urmare, se creeazã un conflict între normele menţionate sub aspectul competenţei materiale de judecatã a unor astfel de litigii, iar o asemenea problemã trebuie tranşatã, în opinia autorului, exclusiv de cãtre Curtea Constituţionalã. În plus, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.391D/2008, se susţine cã actul la care face referire <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 este un act administrativ şi, prin urmare, prevederile de lege criticate contravin art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie, referitoare la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã şi garantarea controlului judecãtoresc asupra actelor administrative ale autoritãţilor publice.
Tribunalul Comercial Argeş nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã textul de lege criticat nu se opune liberului acces la justiţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii nu contravin prevederilor art. 148 alin. (1) din Constituţie, referitoare la prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene faţã de dispoziţiile contrare din legile interne.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006. Dispoziţiile de lege criticate au fost modificate prin <>art. I pct. 49 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 93/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008, astfel cã, în prezent, acestea au urmãtorul conţinut:
- Art. 246 alin. (1): "(1) Relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurãri sunt de naturã civilã, reprezintã acţiuni multianuale şi se stabilesc şi se desfãşoarã pe bazã de contract. În situaţia în care este necesarã modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale".
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege menţionat încalcã prevederile constituţionale ale art. 52 - Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 126 alin. (6) referitoare la garantarea controlului judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice şi ale art. 148 alin. (2) potrivit cãrora prevederile constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţã de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în esenţã, autorul acesteia invocã încãlcarea, prin <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 , a accesului liber la justiţie a persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, garantat de art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie, precum şi a principiului prioritãţii, în caz de conflict cu legile interne, a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, prevãzut de art. 148 alin. (2) din Constituţie, deoarece textul de lege criticat calificã relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurãri ca fiind de naturã civilã, ceea ce determinã o competenţã materialã de soluţionare a litigiilor dintre aceste pãrţi de naturã sã înfrângã drepturile şi principiile fundamentale mai sus amintite.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate. Autorul excepţiei invocã art. 148 alin. (2) din Constituţie, dorind ca prevederile Directivei 2000/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea întârzierii plãţilor în tranzacţiile comerciale, transpuse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 119/2007 privind mãsurile pentru combaterea întârzierii executãrii obligaţiilor de platã rezultate din contracte comerciale, sã îi fie aplicabile în speţa dedusã judecãţii, deoarece sunt în contradicţie cu cele ale <>Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii şi se aplicã, în consecinţã, cu prioritate. Or, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului constituţional al prioritãţii reglementãrilor comunitare cu caracter obligatoriu, faţã de legislaţia internã contrarã, mai sus enunţat, deoarece cele douã acte normative comparate - <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 119/2007 şi <>Legea nr. 95/2006 - reglementeazã domenii diferite. Prin urmare, nu se poate reţine o pretinsã contradictorialitate, tranşatã prin aplicarea principiului prioritãţii dreptului comunitar.
Curtea observã, de asemenea, cã autorul excepţiei urmãreşte, în fond, aplicarea în speţe diferite a unor texte de lege cuprinse în alte acte normative, cu un obiect de reglementare diferit decât cel al <>Legii nr. 95/2006 criticate, dar vizeazã, în acelaşi timp, şi aplicarea aceluiaşi text de lege în mod diferit, dar totuşi favorabil în funcţie de specificul fiecãruia dintre cele douã litigii în care a invocat excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens, într-un caz susţine cã natura raportului juridic civil dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurãri ar trebui sã fie de naturã comercialã, fiind aplicabile prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 119/2007 , iar în celãlalt caz susţine cã aceleaşi raporturi juridice sunt de drept administrativ, fiind reglementate de <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Or, identificarea şi interpretarea legislaţiei aplicabile într-un domeniu sau altul nu constituie un real motiv de neconstituţionalitate al unui text de lege, acestea fiind atribuţii specifice instanţei de judecatã.
Mai mult, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 298 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, "Litigiile dintre furnizorii de servicii medicale sau farmaceutice şi casele de asigurãri de sãnãtate pot fi soluţionate, la solicitarea uneia dintre pãrţi, pe calea arbitrajului în condiţiile şi procedurile dreptului comun", astfel cã asemenea chestiuni pot fi convenite în prealabil de pãrţile contractuale şi soluţionate pe calea arbitrajului.
În fine, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea art. 52 şi a art. 126 alin. (6) din Constituţie, Curtea reţine cã aceasta nu poate fi reţinutã, atâta vreme cât orice litigiu nãscut între cele douã parţi, respectiv furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, pe de o parte, şi casele de asigurãri, pe de altã parte, este adus spre soluţionare în faţa unei instanţe de judecatã, aceasta fiind singura în mãsura a stabili natura raporturilor juridice conflictuale, precum şi competenţa de judecatã în fiecare speţã în parte.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul Medical Mipet" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 181/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeş, respectiv de Societatea Comercialã "Centrul Medical Mipet" - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 9.365/1/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
