Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.123 din 23 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si ale art. 304^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 10 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Maria Botoacã, Dorel Paşca, Adina Felicia Muntean, Otilia Avram, Mariana Dreghiciu, Iulia Dadu, Emilian Ursu, Gheorghe Sturza, Silviu Puiu Popa, Gheorghe Cricovean, Adina Cornelia Coman, Florin Florea, Marin Nicolae Boncuţiu, Gheorghe Sunzuianã şi, respectiv, Nicolae Dogar în dosarele nr. 4.399/107/2008, nr. 5.082/107/2008, nr. 4.985/107/2008, nr. 5.568/107/2008, nr. 5.066/107/2008, nr. 6.280/107/2008, nr. 3.346/107/2008, nr. 4.989/107/2008, nr. 5.579/107/2008, nr. 5.022/107/2008, nr. 4.987/107/2008, nr. 5.597/107/2008, nr. 5.069/107/2008, nr. 5.103/107/2008 şi nr. 5.583/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale, excepţii care fac obiectul dosarelor nr. 679D/2010-693 D/2010 ale Curţii Constituţionale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 679D/2010- 693D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 680D/2010-693D/2010 la Dosarul nr. 679D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 28 ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 4.399/107/2008, nr. 5.082/107/2008, nr. 4.985/107/2008, nr. 5.568/107/2008, nr. 5.066/107/2008, nr. 6.280/107/2008, nr. 3.346/107/2008, nr. 4.989/107/2008, nr. 5.579/107/2008, nr. 5.022/107/2008, nr. 4.987/107/2008, nr. 5.597/107/2008, nr. 5.069/107/2008, nr. 5.103/107/2008, şi Încheierea din 1 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.583/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Maria Botoacã, Dorel Paşca, Adina Felicia Muntean, Otilia Avram, Mariana Dreghiciu, Iulia Dadu, Emilian Ursu, Gheorghe Sturza, Silviu Puiu Popa, Gheorghe Cricovean, Adina Cornelia Coman, Florin Florea, Marin Nicolae Boncuţiu, Gheorghe Sunzuianã şi, respectiv, Nicolae Dogar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prin prevederile <>art. 287 din Legea nr. 53/2003 angajatorii sunt discriminaţi şi defavorizaţi în raport cu angajaţii, însã, în mod paradoxal, şi angajatul poate fi discriminat atunci când majoritatea înscrisurilor care pot duce la aflarea adevãrului şi la justa soluţionare a cauzei se aflã la angajator, dar acesta nu le depune în faţa instanţei, care va pronunţa o soluţie greşitã. Se aratã cã intervalul de timp dintre data primirii citaţiei şi data termenului de judecatã este prea scurt pentru ca un angajator sã îşi exercite dreptul la apãrare şi sã se achite de sarcina probei care îi revine, conchizându-se cã din nou poate interveni aceeaşi situaţie paradoxalã în care cel discriminat va fi angajatul. Se aratã în acest sens cã, dacã angajatorul nu depune dovezile pânã la prima zi de înfãţişare, decade din dreptul de a solicita ulterior administrarea probaţiunii, ceea ce înseamnã cã angajatul nu va putea propune probe în combaterea eventualelor probe pe care le-ar fi solicitat angajatorul în termenul prevãzut de lege. Prin urmare, angajatul nu va beneficia de dreptul la un proces echitabil.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, se aratã cã acestea creeazã o diferenţã între cei care pot folosi, în cursul proceselor în care sunt pãrţi, şi calea de atac a apelului şi cei care pot introduce doar calea de atac a recursului. Astfel, deşi art. 304 din Codul de procedurã civilã enumera motivele de nelegalitate pentru care se poate exercita calea de atac a recursului, art. 304^1 din acelaşi cod prevede cã, atunci când o hotãrâre nu poate fi atacatã cu apel, instanţa poate sã examineze cauza sub toate aspectele şi nu prin limitare la cele menţionate în art. 304.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie <>art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, potrivit cãrora "Sarcina probei în conflictele de muncã revine angajatorului, acesta fiind obligat sã depunã dovezile în apãrarea sa pânã la prima zi de înfãţişare".
De asemenea, formeazã obiect al excepţiei şi dispoziţiile art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, care prevãd cã "Recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 304, instanţa putând sã examineze cauza sub toate aspectele".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã prevederile art. 287 din Codul muncii au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale. Astfel, prin <>Decizia nr. 494 din 11 noiembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, sau prin <>Decizia nr. 82 din 5 februarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2008, Curtea, respingând excepţia, a reţinut cã dispoziţiile criticate sunt norme care stabilesc o procedurã specialã, derogatorie, privind modalitatea administrãrii probelor în cazul judecãrii cererilor referitoare la conflictele de muncã. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptatã raporturilor de muncã şi exercitãrii dreptului la muncã. Regulile de procedurã prevãzute de aceste dispoziţii se aplicã în mod echitabil atât angajatorilor, cât şi angajaţilor, fãrã a fi favorizatã o categorie sau alta. Astfel, "salariatul şi angajatorul sunt douã pãrţi ale conflictului de muncã, situate pe poziţii opuse şi cu interese contrare, situaţia lor diferitã justificând, în anumite privinţe, şi tratamentul juridic diferenţiat. Angajatorul este cel care deţine documentele şi toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului şi pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor pãrţilor raportului juridic de muncã, fiind necesarã şi fireascã obligaţia acestuia de a prezenta aceste probe".
De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egalã mãsurã ocrotite.
Aşa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, absenţa lui prelungind starea de conflict dintre angajat şi angajator, ceea ce ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile de muncã, afectând astfel grav stabilitatea şi securitatea care trebuie sã le caracterizeze.
Aceste considerente sunt valabile şi în cauza de faţã în care se încearcã acreditarea ideii cã, prin discriminarea şi defavorizarea angajatorilor (care, pentru considerentele mai sus arãtate, nu poate fi reţinutã), textul de lege criticat determinã o discriminare a angajatului.
Asupra dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, instanţa constituţionalã s-a pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 351 din 2 mai 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, reţinând cã "justificarea acestei reglementãri derogatorii de la regula generalã a caracterului nedevolutiv al recursului ţine de deosebirile esenţiale existente între cele douã situaţii avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situaţia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalitãţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţã, examinatã de o instanţã de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret şi limitativ determinate, care vizeazã legalitatea deciziei pronunţate în apel. În situaţia în care pãrţilor nu le este deschisã calea de atac a apelului, apare firesc ca instanţa sã poatã cerceta sub toate aspectele cauza dedusã judecãţii. Aceastã posibilitate, coroboratã cu principiul rolului activ al judecãtorului, conform cãruia instanţa are îndatorirea sã stãruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale, este menitã sã asigure pãrţilor o judecatã echitabilã şi sã conducã instanţa la cercetarea şi aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunţarea unei soluţii."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice modificarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã şi argumentele pe care aceasta s-a fondat îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Maria Botoacã, Dorel Paşca, Adina Felicia Muntean, Otilia Avram, Mariana Dreghiciu, Iulia Dadu, Emilian Ursu, Gheorghe Sturza, Silviu Puiu Popa, Gheorghe Cricovean, Adina Cornelia Coman, Florin Florea, Marin Nicolae Boncuţiu, Gheorghe Sunzuianã şi, respectiv, Nicolae Dogar în dosarele nr. 4.399/107/2008, nr. 5.082/107/2008, nr. 4.985/107/2008, nr. 5.568/107/2008, nr. 5.066/107/2008, nr. 6.280/107/2008, nr. 3.346/107/2008, nr. 4.989/107/2008, nr. 5.579/107/2008, nr. 5.022/107/2008, nr. 4.987/107/2008, nr. 5.597/107/2008, nr. 5.069/107/2008, nr. 5.103/107/2008 şi nr. 5.583/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
