Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.118 din 23 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 27 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 56 din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Ştefan Adrian Fãgãraşi în Dosarul nr. 5.681/306/2009 al Judecãtoriei Sibiu.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, întrucât, în realitate, se solicitã modificarea şi completarea textului legal criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.681/306/2009, Judecãtoria Sibiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 56 din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Ştefan Adrian Fãgãraşi într-o cauzã având ca obiect infracţiuni la legi speciale, şi anume <>Legea nr. 161/2003.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât omit sã precizeze cã percheziţia informaticã poate fi realizatã numai dupã începerea urmãririi penale împotriva persoanei vizate, sã limiteze posibilitatea de a solicita realizarea percheziţiilor informatice şi sã stabileascã o serie întreagã de garanţii împotriva aplicãrii arbitrare.
Judecãtoria Sibiu apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 56 din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au urmãtorul cuprins:
"(1) Ori de câte ori pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesarã cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevãzut de lege poate dispune efectuarea unei percheziţii.
(2) Dacã organul de urmãrire penalã sau instanţa de judecatã apreciazã cã ridicarea obiectelor care conţin datele prevãzute la alin. (1) ar afecta grav desfãşurarea activitãţii persoanelor care deţin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de probã şi care se realizeazã potrivit art. 55 alin. (3).
(3) În cazul în care, cu ocazia cercetãrii unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constatã cã datele informatice cãutate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, se poate dispune, de îndatã, autorizarea efectuãrii percheziţiei în vederea cercetãrii tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cãutate.
(4) Dispoziţiile din Codul de procedurã penalã referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare se aplicã în mod corespunzãtor."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului şi art. 28 privind secretul corespondenţei. Totodatã, se considerã a fi încãlcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate vizeazã, în mod direct, modificarea şi completarea normei legale supuse controlului de constituţionalitate. Or, Curtea Constituţionalã, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate modifica sau completa textul de lege supus controlului sãu, aceastã competenţã revenind, în mod exclusiv, legiuitorului.
În fine, Curtea constatã cã, pe lângã aspectele de lege ferenda pe care autorul excepţiei le învedereazã, acesta nu criticã în mod direct textul <>art. 56 din Legea nr. 161/2003, ci critica sa se circumscrie şi unor aspecte de interpretare şi aplicare a legii, respectiv a prevederilor <>art. 56 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu cele ale art. 100 şi urmãtoarele referitoare la percheziţie din Codul de procedurã penalã. Or, nici interpretarea şi nici aplicarea normelor legale supuse controlului Curţii Constituţionale şi cu atât mai puţin interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale cu care acestea se coroboreazã nu intrã în competenţa de judecatã a instanţei constituţionale. O asemenea competenţã aparţine, în mod exclusiv, instanţelor de judecatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 56 din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Ştefan Adrian Fãgãraşi în Dosarul nr. 5.681/306/2009 al Judecãtoriei Sibiu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
