Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.118 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 18 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", excepţie ridicatã de Marius Spânu în Dosarul nr. 1.064/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.064/99/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Excepţia a fost ridicatã de Marius Spânu într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotãrâri a Consiliului Judeţean Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligaţia respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 120 care reglementeazã principiile de bazã ale administraţiei publice locale, art. 121 alin. (2) şi art. 122 alin. (2) cu referire la consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la alegeri libere.
În acest sens, se susţine cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , prin care s-a introdus o nouã cauzã de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judeţean, înaintea expirãrii duratei normale a acestuia, constând în pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales, contravin principiului autonomiei locale prin aceea cã permit şi recunosc partidelor politice dreptul de a interveni în administraţia localã, dându-le acestora puterea de a exclude, în mod arbitrar, consilieri aflaţi în exercitarea mandatului obţinut în urma votului liber exprimat, exercitat în numele şi în interesul colectivitãţii. O altã consecinţã contrarã art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie constã în modificarea componenţei unei instituţii alese prin vot, în afara unui nou proces electoral. Includerea şi excluderea unor membri, condiţiile şi mecanismul pentru luarea unor decizii ale autoritãţilor administraţiei locale nu mai sunt determinate de lege, ci depind de deciziile adoptate de un partid politic, fiind astfel nesocotit şi principiul supremaţiei legilor şi a Constituţiei, consacrat de art. 1 alin. (5) din aceasta. Mai mult, mandatul reprezentativ se transformã într-un mandat imperativ, fiind lovit de nulitate absolutã, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituţie.
În sprijinul susţinerilor sale, potrivit cãrora prevederile legale criticate încalcã şi dreptul la alegeri libere, reglementat de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, drept ce include şi dreptul exercitãrii unui mandat efectiv de cãtre candidatul ales de electorat, autorul excepţiei invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, de exemplu cauzele Matthew împotriva Regatului Unit, Labita împotriva Italiei şi Castells contra Spaniei.
În final, autorul excepţiei apreciazã cã dispoziţiilor legale criticate le lipseşte claritatea, precizia, previzibilitatea şi predictibilitatea, fiind în contradicţie, prin modul de redactare, cu cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Tribunalul Iaşi - Secţia comercialã şi contencios administrativ apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, indicând în acest sens <>Decizia nr. 915/2007 a Curţii Constituţionale. Apreciazã, în plus, cã prevederile constituţionale invocate nu au legãturã cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, referindu-se doar la principiile de bazã ale autonomiei publice locale şi modalitatea de realizare a acesteia. De altfel, art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, invocat, vizeazã aspecte ce ţin de garantarea colectivã a drepturilor electorale şi nu de durata mandatului aleşilor locali.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale. Instituirea prin lege a condiţiilor şi limitelor reglementate nu este de naturã a încãlca dreptul de a fi ales, legiuitorul având competenţa exclusivã de a stabili modalitãţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Totodatã, textul de lege criticat este în deplinã concordanţã cu principiul obligativitãţii respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. În ceea ce priveşte invocarea art. 120, art. 121 alin. (2) şi a art. 122 alin. (2) din Legea fundamentalã, se apreciazã cã nu sunt incidente în cauzã, deoarece acestea se referã la principiile constituţionale care guverneazã organizarea şi funcţionarea administraţie publice locale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul legal criticat a fost introdus prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, şi are urmãtorul conţinut:
"(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: (...)
h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales."
Autorul excepţiei considerã cã textul de lege menţionat încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligaţia respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 120 care reglementeazã principiile de bazã ale administraţiei publice locale, art. 121 alin. (2) şi art. 122 alin. (2), cu referire la consiliile locale şi consiliile judeţene. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, intitulat "Dreptul la alegeri libere".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã prin mai multe decizii s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii textului de lege ce formeazã obiectul prezentei excepţii, constatând cã acesta este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile Legii fundamentale.
Astfel, prin <>Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reţinut, în esenţã, cã prevederile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilitãţi în cadrul administraţiei publice locale, care sã exprime configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului, fãrã a contraveni astfel exigenţelor normelor fundamentale. De asemenea, prin <>Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanţa de contencios constituţional a statuat cã introducerea acestui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecinţã a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, fãrã ca prin aceasta sã fie încãlcat dreptul de a fi ales, reglementat de <>art. 37 din Legea fundamentalã. Prin Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Curtea a constatat cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi nici art. 69 din Constituţie, mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor şi al deputaţilor, consilierii locali sau judeţeni şi parlamentarii fiind supuşi unor reguli distincte, specifice fiecãreia dintre aceste douã categorii.
Curtea constatã cã, faţã de natura criticilor de neconstituţionalitate examinate de aceasta cu prilejul soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate prin deciziile sale anterioare, în prezenta cauzã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine modificarea jurisprudenţei la care s-a fãcut referire, astfel cã atât soluţia, cât şi considerentele ce au stat la baza acesteia se impun a fi menţinute şi în aceastã cauzã.
În plus, în acest dosar, autorul excepţiei invocã şi prevederile art. 120, art. 121 şi ale art. 122 din Constituţie, referitoare la principiile de bazã ale administraţiei publice locale, norme care, însã, nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Marius Spânu în Dosarul nr. 1.064/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Krupenschi
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
