Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.103 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 4 noiembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tomis Team" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.623/105/2010 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.772D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciazã cã nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, exemplificând cu Decizia nr. 700 din 17 iunie 2008, Decizia nr. 783 din 1 iulie 2008 şi Decizia nr. 742 din 1 iunie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.623/105/2010, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tomis Team" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unui cereri de suspendare a executãrii unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat, conferind instanţelor judecãtoreşti posibilitatea de a suspenda un act administrativ care se bucurã de prezumţia de legalitate, permite acestora sã interfereze cu atribuţiile ce revin puterii executive. În opinia sa, este încãlcat şi dreptul la un proces echitabil, întrucât textul favorizeazã reclamantul, de a cãrui voinţã depinde în mod esenţial durata suspendãrii executãrii actului administrativ. Aratã cã este rãsturnatã sarcina probei, întrucât beneficiarul actului administrativ atacat este nevoit sã demonstreze legalitatea lui. Totodatã, precizeazã cã art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prejudiciazã grav drepturile pârâtului atunci când acesta este constructor de bunã-credinţã în baza autorizaţiei de înfiinţare a unei capacitãţi energetice, aducând atingere dreptului de proprietate privatã şi dreptului de a desfãşura o activitate economicã, în mãsura în care recunoaşte posibilitatea terţilor de a obţine suspendarea efectelor unui act administrativ individual înainte de analizarea legalitãţii acestuia.
Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, precizând cã suspendarea prin hotãrâre judecãtoreascã a executãrii actelor administrative reprezintã o excepţie de la regula executãrii din oficiu a acestora, aflatã însã în concordanţã cu prevederile constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificat prin art. I pct. 21 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
- Art. 15: "(1) Suspendarea executãrii actului administrativ unilateral poate fi solicitatã de reclamant, pentru motivele prevãzute la art. 14, şi prin cererea adresatã instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o datã cu acţiunea principalã sau printr-o acţiune separatã, pânã la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Hotãrârea datã cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendã executarea.
(4) În ipoteza admiterii acţiunii de fond, mãsura suspendãrii, dispusã în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei, chiar dacã reclamantul nu a solicitat suspendarea executãrii actului administrativ în temeiul alin. (1)."
În opinia autorului excepţiei, textul de lege menţionat contravine prevederilor din Legea fundamentalã cuprinse la art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 21 alin. (3) care instituie dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea dreptului de proprietate privatã şi art. 45 referitor la libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textul de lege criticat oferã persoanei care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral posibilitatea ca, odatã cu acţiunea principalã prin care solicitã anularea acestuia, sã cearã instanţei sã dispunã şi suspendarea executãrii sale. Suspendarea executãrii nu intervine însã automat, ci necesitatea acesteia este apreciatã de instanţã, în urma analizãrii îndeplinirii condiţiilor menţionate la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În acest scop, instanţa va verifica mai întâi dacã a fost parcursã procedura prealabilã în faţa autoritãţii publice care a emis actul sau a autoritãţii ierarhic superioare potrivit art. 7 din aceeaşi lege - aceasta reprezentând o condiţie de formã -, iar apoi va aprecia dacã sunt întrunite şi cele douã cerinţe de fond referitoare la existenţa cazului bine justificat şi la necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Întrucât aceşti termeni sunt definiţi şi caracterizaţi chiar prin lege, instanţa dispune de repere clare pentru aprecierea necesitãţii suspendãrii executãrii actului administrativ. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ş) şi t) din Legea nr. 554/2004, prin pagubã iminentã se înţelege prejudiciul material viitor şi previzibil sau, dupã caz, perturbarea previzibilã gravã a funcţionãrii unei autoritãţi publice sau a unui serviciu public, iar cazurile bine justificate sunt acele împrejurãri legate de starea de fapt şi de drept care sunt de naturã sã creeze o îndoialã serioasã în privinţa legalitãţii actului administrativ. Mãsura se justificã prin nevoia asigurãrii unui just echilibru între interesul particular şi cel general şi, având în vedere aceste prevederi legale, instanţa va putea sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ, fãrã ca prin aceasta sã impieteze asupra exigenţelor impuse de respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Prin Decizia nr. 700 din 17 iunie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, Curtea a reamintit cã acesta "presupune existenţa unui control reciproc între puterile statului sub aspectul exercitãrii în conformitate cu legea a atribuţiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept şi democratic pentru evitarea abuzurilor din partea uneia sau alteia dintre puterile statului".
Suspendarea executãrii unui act administrativ are caracter esenţialmente temporar, durând, în condiţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, pânã la soluţionarea acţiunii principale, finalizatã, dupã caz, prin admiterea acesteia şi anularea actului - ceea ce va conduce la nepunerea acestuia în executare - sau prin respingerea acţiunii şi confirmarea legalitãţii actului administrativ, care va reîncepe, de la acel moment, sã producã efectele în vederea cãruia a fost emis. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constatã cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa încãlcare a dreptului la un proces echitabil prin favorizarea reclamantului, de a cãrui voinţã ar depinde durata suspendãrii executãrii actului administrativ.
Totodatã, Curtea observã cã susţinerea referitoare la rãsturnarea sarcinii probei ca urmare a faptului cã beneficiarul actului administrativ atacat ar fi nevoit sã demonstreze legalitatea lui nu este relevantã în cadrul soluţionãrii prezentei excepţii de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu vizeazã procedura de contestare a legalitãţii actului administrativ, ci reglementeazã cu privire la mãsura suspendãrii executãrii acestuia.
În ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea constatã cã mãsura amintitã nu este de naturã sã afecteze dreptul de proprietate al beneficiarului actului administrativ. În jurisprudenţa sa, reprezentatã, de exemplu, prin Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, Curtea a reţinut cã legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. De aceea, lipsa temporarã a folosinţei, ca atribut al sãu, nu constituie o încãlcare a acestui drept.
Având în vedere caracterul temporar al suspendãrii executãrii actului administrativ unilateral, Curtea constatã cã nu poate reţine nici critica prin raportare la dispoziţiile art. 45 din Legea fundamentalã. Potrivit acestui text constituţional, exercitarea activitãţilor comerciale şi libera iniţiativã sunt garantate doar dacã sunt exercitate în condiţii de legalitate. De aceea, pentru a evita consecinţele negative ale executãrii unui act administrativ nelegal, se justificã suspendarea efectelor acestuia pânã la clarificarea problemei legalitãţii actului administrativ ce stã la baza desfãşurãrii activitãţii economice, astfel cã restrângerea temporarã a libertãţii economice nu constituie o încãlcare a dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, privitã prin prisma condiţiilor enumerate la art. 53 din Legea fundamentalã. Astfel, mãsura suspendãrii executãrii actului administrativ - ca factor generator al restrângerii amintite - este prevãzutã prin lege şi se impune, în cazul de faţã, în vederea apãrãrii drepturilor cetãţenilor, respectiv ale persoanei care a introdus chiar în acest scop acţiunea în contencios administrativ, fundamentatã pe dispoziţiile art. 52 din Constituţie. Totodatã, Curtea apreciazã cã o astfel de restrângere a libertãţii economice este necesarã într-o societate democraticã, aceasta caracterizându-se, printre altele, prin respectul drepturilor şi libertãţilor celorlalţi, precum şi prin exercitarea acestora cu bunã-credinţã. Ţinând cont de caracterul sãu temporar - fiind dispusã pânã la soluţionarea cauzei pe fond - şi având în vedere faptul cã o trãsãturã esenţialã a proceselor în contencios administrativ o reprezintã celeritatea cu care acestea trebuie judecate, Curtea reţine cã durata suspendãrii efectelor actului administrativ este, teoretic, cel puţin, suficient de scurtã pentru a fi consideratã proporţionalã cu situaţia care a determinat restrângerea libertãţii economice. În cauza de faţã nu se pune problema aplicãrii discriminatorii a mãsurii care conduce la restrângerea menţionatã, nefiind susceptibilã de a se aplica unei anumite categorii de subiecte de drept, ci fiind incidentã în cazuri individuale, analizate în concret de instanţa care examineazã cererea de suspendare, potrivit prevederilor legale. În fine, Curtea constatã cã suspendarea executãrii actului administrativ unilateral nu aduce atingere însãşi existenţei libertãţii economice, efectul acesteia constând doar în suspendarea temporarã a posibilitãţii de a desfãşura activitatea economicã bazatã pe actul administrativ contestat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tomis Team" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.623/105/2010 al Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
