Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 şi art. 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Adriana Stegman Condor în Dosarul nr. 7.735/3/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 708D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie ridicatã de Aurelia Bãdulescu în Dosarul nr. 20.839/3/2007 al Tribunalului Bucureşti Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Elena Zoe Margareta Marinescu, mandatarul Dragoş Marinescu, asistat de avocaţii Lacrima Ciorbea şi Victor Ciorbea cu delegaţie depusã la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Partea prezentã nu se opune conexãrii dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 708D/2010 la Dosarul nr. 703D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Avocaţii pãrţii prezente solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã prevederile art. 480 şi art. 481 din Codul civil au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate în repetate rânduri. Curtea, prin numeroase decizii, a respins excepţia de neconstituţionalitate privind aceste texte de lege. De altfel, scopul invocãrii excepţiei este acela de a tergiversa soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecatã. În acest sens, depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia din 21 ianuarie 2010 şi Încheierea din 27 ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 7.735/3/2008 şi nr. 20.839/3/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã şi Tribunalul Bucureşti Secţia a III-a civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 şi art. 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Adriana Stegman Condor şi Aurelia Bãdulescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 480 şi art. 481 din Codul civil contravin art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie datoritã "operaţiunii juridice a comparãrii titlurilor de proprietate ale pãrţilor de cãtre instanţa de judecatã".
Pe de altã parte, susţin cã art. 480 din Codul civil dã posibilitatea unor persoane al cãror titlu a fost desfiinţat în conformitate cu <>Decretul nr. 134/1949 de a-şi redobândi proprietatea. În continuare, aratã cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a exista o protecţie a unui drept subiectiv al persoanei îndreptãţite în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, "este necesar ca bunul sã se afle în patrimoniul persoanei, calitatea de titular al dreptului fiindu-i recunoscutã acesteia printr-o hotãrâre judecãtoreascã sau pe calea unei mãsuri legislative de restituire, concretizând, în patrimoniul pãrţii, existenţa unei speranţe legitime de redobândire a bunului în materialitatea sa". În acest sens se face referire la hotãrârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în Cauza Constandache contra României, 2002, şi Cauza Jantner contra Slovaciei, 2003. Pierderea proprietãţii dobândite în baza unui titlu valabil, fãrã a se constata nevalabilitatea acestuia, echivaleazã cu o expropriere, dincolo de limitele permise de Constituţie, şi presupune încãlcarea flagrantã a dreptului de proprietate, reglementat ca drept fundamental de art. 44 din Constituţie şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Totodatã, se mai susţine cã prevederile de lege criticate nu îndeplinesc cele 4 criterii, de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, pentru ca subiectul de drept vizat sã îşi poatã conforma conduita, astfel încât sã evite consecinţele nerespectãrii lor, criterii ce constituie tot atâtea garanţii ale dreptului oricãrui cetãţean la un proces echitabil. În acest sens fac referire la hotãrârile pronunţate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în cauzele Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, şi Rotaru contra României, 2000.
Instanţele de judecatã considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând decizia şi încheierea de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile art. 480 şi art. 481 din Codul civil, texte de lege ce au urmãtoarea redactare:
- Art. 480: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însã în limitele determinate de lege.";
- Art. 481: "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afarã numai pentru cauzã de utilitate publicã şi primind o dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Textele constituţionale considerate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi ale art. 44 alin. (2) şi (3) care stabilesc garantarea şi ocrotirea proprietãţii private şi condiţiile exproprierii, respectiv pentru o cauzã publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire. Totodatã, invocã contrarietatea textelor de lege criticate faţã de dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi faţã de dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea bunurilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 480 şi ale art. 481 din Codul civil au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, pentru critici de neconstituţionalitate similare cu cele din prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 1.646 din 15 decembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010, Curtea, fãcând referire la jurisprudenţa sa anterioarã, a reţinut cã dispoziţiile art. 480 din Codul civil dau definiţia legalã a proprietãţii, precizând cã dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultã din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real - usus, fructus şi abusus -, cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însã a ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii. Astfel, textul de lege criticat este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Pentru aceleaşi considerente, a constatat cã textul de lege criticat este în acord cu dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea bunurilor. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 481 din Codul civil, Curtea a reţinut cã acestea reglementeazã regimul juridic al exproprierii, consacrat, de altfel, constituţional în art. 44 alin. (3) din Legea fundamentalã.
Faţã de susţinerile privind jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate ale normelor juridice, Curtea, prin aceeaşi decizie, a reţinut cã instanţa europeanã a statuat, de exemplu prin Hotãrârea din 20 mai 1999, pronunţatã în Cauza Rekvenyi contra Ungariei, cã previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolutã, întrucât, oricât de doritã ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigiditãţi excesive a reglementãrii. În Hotãrârea din 24 mai 2007, pronunţatã în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni contra României, instanţa europeanã a arãtat cã însemnãtatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare mãsurã de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperã, precum şi de numãrul şi calitatea destinatarilor sãi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesatã sã fie nevoitã sã recurgã la o bunã consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumitã acţiune. Totodatã, din cauza principiului generalitãţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolutã. Una dintre tehnicile de reglementare constã în recurgerea mai degrabã la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivã şi a se putea adapta la schimbãrile de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practicã (Hotãrârile din 25 mai 1993 şi din 20 mai 1999, pronunţate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei şi Cantoni contra Franţei). Funcţia decizionalã acordatã instanţelor serveşte tocmai pentru a îndepãrta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretãrii normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul sã fie coerent.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
De asemenea, Curtea reţine cã din motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate reiese cã aceştia criticã şi raţionamentele avute în vedere de instanţele de judecatã privind operaţiunea juridicã a comparãrii titlurilor de proprietate ale pãrţilor şi a modului de interpretare şi aplicare a prevederilor <>Legii nr. 10/2001, aspecte care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţionalã a constatat cã pentru acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 10/2001 şi soluţionate neunitar de instanţele judecãtoreşti, prin <>Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - admiţând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - a stabilit cã, atunci când intervine concursul dintre legea specialã şi legea generalã, acesta se rezolvã în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacã acesta nu este prevãzut expres în legea specialã.
Totodatã, în cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specialã, respectiv <>Legea nr. 10/2001, şi Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, aceasta din urmã are prioritate. Aceastã prioritate poate fi datã în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiatã pe dreptul comun, în mãsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitãţii raporturilor juridice.
De altfel, aceste considerente au fost reţinute de Curte în <>Decizia nr. 565 din 29 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 22 iunie 2010, fiind valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a reconsidera aceastã jurisprudenţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 şi art. 481 din Codul civil, excepţie ridicatã de Adriana Stegman Condor în Dosarul nr. 7.735/3/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã şi de Aurelia Bãdulescu în Dosarul nr. 20.839/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
