Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.099 din 8 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 2 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Symmetria" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 29/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.524D/2009, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate similarã cu cea ridicatã în Dosarul nr. 1.151D/2009.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.524D/2009 la Dosarul nr. 1.151D/2009.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.524D/2009 la Dosarul nr. 1.151D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate este neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 9 martie 2009 şi 25 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 29/59/2009 şi nr. 30/59/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, respectiv cu ale art. 27 şi art. 28 din acelaşi act normativ, excepţii ridicate de Societatea Comercialã "Symmetria" - S.R.L. din Timişoara în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor acte administrativ-fiscale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt de naturã a încãlca libertatea economicã şi de a inhiba economia de piaţã, întrucât asociatul tras la rãspundere în condiţiile art. 27 din Codul de procedurã fiscalã nu va mai fi tentat sã investeascã, în viitor, în alte societãţi. Se mai aratã cã, prin adoptarea acestor prevederi legale, legiuitorul a prevãzut o situaţie privilegiatã statului român în raport cu ceilalţi creditori, întrucât creanţele sale nu se înscriu potrivit procedurii de drept comun în tabelul definitiv de creanţe, potrivit <>Legii nr. 85/2006 . O atare situaţie poate avea drept efect ca, dupã îndestularea statului, ceilalţi creditori sã nu îşi mai poatã realiza creanţele.
Se susţine cã este încãlcat şi dreptul de proprietate privatã al asociaţilor, întrucât aceştia sunt terţi în raportul juridic existent între debitor şi organul fiscal. Mai mult, în situaţia în care un asociat decide vânzarea acţiunilor/pãrţilor sociale pe care le deţine la persoana juridicã asociatã la debitorul urmãrit nu poate garanta noilor proprietari cã nu ar urma sã fie evinşi de cãtre Ministerul Finanţelor Publice printr-o nouã acţiune în atragere a rãspunderii solidare cu societatea în insolvenţã.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.524D/2009, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernul în Dosarul nr. 1.151D/2009 nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. În dosarul nr. 1.524D/2009, instanţa de judecatã a reţinut ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 27 şi <>art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã. În realitate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observã cã autorul acesteia criticã numai art. 27 din Codul de procedurã fiscalã, astfel încât, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea urmeazã a se pronunţa numai asupra acestui text legal. Prin urmare, obiect al prezentei excepţii este <>art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 , text care are urmãtorul cuprins:
- Art. 27: "(1) Pentru obligaţiile de platã restante ale debitorului declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod rãspund solidar cu acesta urmãtoarele persoane:
a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarãrii insolvabilitãţii, cu rea-credinţã, dobândesc în orice mod active de la debitorii care îşi provoacã astfel insolvabilitatea;
b) administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrãinarea sau ascunderea cu rea-credinţã, sub orice formã, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acesteia.
(2) Persoana juridicã rãspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod sau declarat insolvent dacã, direct ori indirect, controleazã, este controlatã sau se aflã sub control comun cu debitorul, dacã desfãşoarã efectiv aceeaşi activitate sau aceleaşi activitãţi ca şi debitorul şi dacã este îndeplinitã cel puţin una dintre urmãtoarele condiţii:
a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilã a acestor active reprezintã cel puţin jumãtate din valoarea contabilã netã a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
b) are raporturi comerciale contractuale cu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilitãţi, care, în proporţie de cel puţin jumãtate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;
c) are raporturi de muncã sau civile de prestãri de servicii cu cel puţin jumãtate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai debitorului.
(3) În înţelesul alin. (2), termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generalã a asociaţilor unei societãţi comerciale ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administraţie al unei societãţi comerciale ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii;
b) control indirect - activitatea prin care o persoanã exercitã controlul prin una sau mai multe persoane."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, ale art. 45 privind libertatea economicã, ale art. 53 privind restrângerea exercitãrii unor drepturi sau a unor libertãţi, ale art. 135 privind economia şi ale art. 136 privind proprietatea. Totodatã, sunt considerate a fi încãlcate prevederile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 589 din 14 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, a stabilit constituţionalitatea dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedurã fiscalã în raport cu o criticã similarã. Cu acel prilej, Curtea a statuat cã alegerea fãcutã de legiuitor cu privire la persoanele care trebuie sã achite obligaţiile restante ale debitorului este justificatã de legãtura strânsã dintre acestea şi debitorul declarat insolvabil. Aceasta deoarece au dobândit în orice mod, cu rea-credinţã, active de la debitor în cei 3 ani anteriori datei declarãrii insolvabilitãţii sau au provocat, în calitate de administratori, asociaţi şi acţionari, insolvabilitatea debitorului prin înstrãinarea sau ascunderea cu rea-credinţã, sub orice formã, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acestuia ori dacã controleazã, este controlatã sau se aflã sub control comun cu debitorul, în accepţiunea legii, caz în care patrimoniile acestora din urmã sunt atât de strâns legate cu cel al debitorului încât de multe ori acestea chiar se identificã între ele.
De asemenea, Curtea a reţinut cã textul de lege criticat îşi gãseşte aplicarea numai dupã data declarãrii insolvabilitãţii debitorului, potrivit art. 176 din Codul de procedurã fiscalã, datã pânã la care debitorul, respectiv celelalte persoane interesate, precum administratorul, asociaţii sau acţionarii, pot face apãrãrile pe care le considerã necesare pentru a evita situaţia ca societatea sã fie declaratã insolvabilã.
Neexistând elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Distinct de considerentele deciziei menţionate, Curtea constatã cã, prin dispoziţia legalã criticatã, statul nu descurajeazã iniţiativa privatã, din contrã, creeazã pârghii pentru deblocarea plãţii unor debite datorate în circuitul economic. Statul încurajeazã concurenţa loialã şi respectarea dispoziţiilor legale în mecanismul complex al economiei de piaţã, astfel cã, acesta îndestulându-se în condiţiile art. 27 din Codul de procedurã fiscalã, creşte posibilitatea creditorilor persoanei juridice aflate în ipoteza <>Legii nr. 85/2006 de a se îndestula cu sume de bani cât mai apropiate de valoarea celor pe care le datoreazã debitorul.
În aceste condiţii, nu se poate reţine în niciun caz încãlcarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Symmetria" - S.R.L. din Timişoara în dosarele nr. 29/59/2009 şi nr. 30/59/2009 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
